O lege inițiată de Guvernul Ponta, în 2014, intră la vot final săptămâna aceasta, după ce a fost, timp de12 ani, de ținut la „naftalină”
Culmea întârzierii adoptării sau respingerii unui proiect de lege în Parlamentul României va fi atinsă săptămâna aceasta, când, la vot final, în Plenul Camerei Deputaților, intră un act normativ inițiat de Guvernul condus de Victor Ponta și înregistrat în anul 2014. Tot în 2014, legea a trecut de Senat și s-a blocat la Camera decizională.
Proiectul dorește să modifice Legea privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, în sensul de a le permite administratorilor acestora să purceadă la executarea datornicilor prin poprire, dar fără ca în acest proces să mai intre executorul judecătoresc. Din 2011, odată cu modificarea legislației în materia executărilor silite, acest lucru nu mai este posibil. Deși legea a fost inițiată de Cabinetul Ponta și a trecut de Senat, în 2018, premierul Viorica Dăncilă a transmis Parlamentului că Executivul nu mai susține inițiativa. După care, timp de opt ani, în acest „dosar” nu a mai fost mișcat nici măcar un document.
Ordinea de zi a ședinței Plenului Camerei Deputaților pentru prima săptămână de lucru din luna iunie a anului 2026 cuprinde 26 de proiecte, iar, la poziția nr. 11, se află un proiect de lege intitulat PL-X 69/2014, care intenționează să modifice și să completeze Legea nr. 540.2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor.
Ei bine, acest proiect de lege a fost inițiat de către Guvernul condus de Victor Ponta și, culmea, conform fișei parlamentare, a reprezentat „o prioritate legislativă pentru legislatura 2012-2016”. Însă, nici în primele cinci luni ale anului 2026, actul normativ nu a apucat nici să fie adoptat, nici să fie respins.
Guvernul Ponta, în calitate de inițiator, susținea, în expunerea de motive redactată încă de la finalul anului 2013, că Legea nr. 540.2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor cuprinde reglementări potrivit cărora casele de ajutor reciproc ale pensionarilor au ca scop principal sprijinirea membrilor lor, prin acordarea de împrumuturi rambursabile, ajutoare nerambursabile și ajutoare pentru acoperirea unor cheltuieli cu înmormântarea foștilor membri, precum și prestarea de servicii accesibile tuturor membrilor săi.
Situația a fost generată în 2011, prin modificarea legislației
Inițiatorul susținea că, prin Legea nr. 278/2011, activitatea de punere în executare a titlurilor executorii poate fi prestată numai de către executorii judecătorești. „Astfel, casele de ajutor reciproc ale pensionarilor nu mai pot să-și organizeze corpuri proprii de executori, cu consecința că, pentru valorificarea propriilor drepturi de creanță, aceste entități urmează a apela la executare silită prin executori judecătorești, cărora li s-a recunoscut, de principiu, competența de punere în executare a drepturilor cu caracter civil prevăzute în titluri executorii”.
Proiectul de lege, ținut la „sertar” în Parlament, propune modificarea Legii nr. 540/2002, în sensul de a da posibilitatea caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor să încheie contracte de împrumut care să constituie, prin ele însele, titluri executorii, iar, în cazul nerespectării obligației stabilite prin contract, părțile să stabilească alte termene de plată a sumei de bani datorate sau să poată stabili un termen de grație sau a unor termene de plată eșalonată a obligației.
De asemenea, proiectul propune ca modificarea obligației stabilite în sarcina debitorului, prevăzută în contract, pentru a da posibilitatea creditorului de a solicita instanței de executare în circumscripția căreia se află sediul acestuia încuviințarea executării prin poprire. Iar cererea să fie scutită de la plata taxei juridiare de timbru.
Comisiile raportoare au transmis documentele cu 8 ani întârziere
Concret, înființarea popririi de către creditor ar urma să se realizeze conform Codului de procedură civilă, cu respectarea limitelor prevăzute de lege privind urmărirea veniturilor bănești, fără a fi necesară intervenția executorului judecătoresc.
Conform Guvernului Ponta, aceste soluții legislative ar fi dat posibilitatea debitorului de a face contestație la executare, conform Codului de procedură civilă. Legea mai urmărea „eficientizarea procesului de recuperare a debitelor stabilite în sarcina pensionarilor care au contractat împrumuturi de la casele de ajutor reciproc membrilor lor și care nu respectă clauzele și termenele contractuale”. Pe de altă parte, legea viza „întărirea capacității organizaționale a caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor, prin încurajarea pensionarilor de a solicita împrumuturi necesare asigurării unui trai decent, astfel încât această categorie socială să nu fie nevoită a accesa alte forme de prestații sociale asigurate de Ministerul Muncii, cu suportarea acestora din bugetul de stat”.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege încă din data de 4 decembrie 2013. Apoi, la data de 18 februarie 2014, legea a fost adoptată, prin vot, de către Senatul României.
La 24 februarie 2014, legea a fost prezentată Biroului Permanent al Camerei Deputaților, iar, la 12 martie 2014 a fost trimisă spre avizare la Comisia pentru Egalitate de Șanse între femei și bărbați. Nouă ani mai târziu, la 13 septembrie 2023, a fost întocmit Raportul de către Comisia pentru Muncă și de către Comisia Juridică. Acestea aveau termen să transmită respectivul raport încă din data de 4 martie 2014.
Iar la 2 iunie 2026, proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților, la vot final.
În 2018, Guvernul Dăncilă a transmis Parlamentului că nu mai susține proiectul
Interesant este că, la data de 24 mai 2018, adică la patru ani și două luni de când Senatul a adoptat acest proiect de lege, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a transmis Parlamentului, în atenția președintelui de atunci al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, un punct de vedere în care se arată că Executivul nu mai susține adoptarea acestui proiect de act normativ.
Guvernul Dăncilă susținea, în acest document, că legea inițiată de către Cabinetul Victor Ponta „instituie o procedură paralelă de înființare a popririi, fără intervenția executorului judecătoresc”. „Considerăm că aceste soluții nu asigură respectarea principiului egalității în fața legii, fiind lipsite de claritate și de previzibilitate aspecte care pot fi sancționate cu ocazia unui eventual control de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. (…) Considerăm că este imposibilă instituirea popririi de către casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, cu respectarea Codului de procedură civilă, având în vedere plaja foarte mare de activități execuționale pe care le propune această formă de executare, acesta fiind atributul exclusiv al executorilor judecătorești”, scria Viorica Dăncilă în acest punct de vedere al Guvernului.
