Înalta Curte tranșează o dispută cu impact pentru milioane de români: Efectuarea stagiului militar și prezentarea livretului nu conferă dreptul de a cumpăra arme

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că persoanele care au efectuat stagiul militar obligatoriu și au fost ulterior trecute în rezervă nu sunt considerate „militari” în sensul Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor. Decizia clarifică o dispută juridică apărută după ce un bărbat din Bacău, care și-a satisfăcut serviciul militar în anii ’70, a solicitat autorizarea pentru procurarea unei arme letale de apărare și pază, invocând calitatea de militar rezultată din livretul militar.

De la o cerere pentru o armă letală la o problemă de interes național

Litigiul a pornit după ce un bărbat a contestat refuzul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău de a-i acorda autorizația pentru procurarea unei arme letale destinate apărării și pazei.

Acesta a susținut că a efectuat stagiul militar obligatoriu, a fost retribuit în perioada încorporării și a fost trecut ulterior în rezervă, motiv pentru care ar trebui să fie inclus în categoria militarilor menționați de Legea armelor.

Problema a ajuns în fața Curții de Apel Bacău, care a solicitat Înaltei Curți să stabilească dacă noțiunea de „militar” din lege include și persoanele care au efectuat serviciul militar obligatoriu și au fost ulterior trecute în rezervă.

Ce prevede excepția din Legea armelor

Disputa are la bază articolul 13 alineatul (2) litera a) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor.

Textul legal permite anumitor categorii profesionale să procure arme letale de apărare și pază, fără a fi necesară demonstrarea unei amenințări concrete la adresa vieții sau integrității lor.

Printre aceste categorii se regăsesc magistrați, diplomați, polițiști, militari și alte persoane care, prin natura funcției exercitate, beneficiază de un regim juridic special.

Întrebarea care a generat litigiul a fost dacă termenul „militar” îi include și pe cei care au efectuat cândva serviciul militar obligatoriu.

Argumentul reclamantului: am fost militar și am livret militar

În fața instanțelor, reclamantul a susținut că noțiunea de militar nu ar trebui limitată doar la cadrele militare sau la soldații și gradații profesioniști.

Textul legal permite anumitor categorii profesionale să procure arme letale de apărare și pază, fără a fi necesară demonstrarea unei amenințări concrete la adresa vieții sau integrității lor.

Printre aceste categorii se regăsesc magistrați, diplomați, polițiști, militari și alte persoane care, prin natura funcției exercitate, beneficiază de un regim juridic special.

Întrebarea care a generat litigiul a fost dacă termenul „militar” îi include și pe cei care au efectuat cândva serviciul militar obligatoriu.

Argumentul reclamantului: am fost militar și am livret militar

În fața instanțelor, reclamantul a susținut că noțiunea de militar nu ar trebui limitată doar la cadrele militare sau la soldații și gradații profesioniști.

Acesta a invocat faptul că, pe perioada stagiului militar obligatoriu, a avut statut militar, a fost retribuit și a fost trecut ulterior în rezervă, aspecte consemnate în livretul militar.

În primă instanță, Tribunalul i-a dat dreptate și a obligat Inspectoratul de Poliție Județean Bacău să reanalizeze cererea de autorizare pentru procurarea unei arme letale, considerând că termenul „militar” ar trebui interpretat extensiv.

Înalta Curte: legea se referă la militarii care exercită profesia militară

Instanța supremă a fost însă chemată să ofere interpretarea obligatorie a legii.

Dosarul a venit și în contextul unei decizii anterioare, pronunțate în 2023, prin care Înalta Curte stabilise că termenul „militar” include și soldații și gradații profesioniști, nu doar cadrele militare. De această dată însă, judecătorii au fost chemați să răspundă unei întrebări diferite: dacă aceeași noțiune poate fi extinsă și la persoanele care au efectuat stagiul militar obligatoriu înainte de suspendarea serviciului militar în România.

Răspunsul a fost negativ. Potrivit interpretării date de Înalta Curte, noțiunea de „militar” utilizată de Legea armelor trebuie raportată la persoanele care fac parte din corpul profesional militar, nu la orice persoană care a avut, la un moment dat, obligația de a efectua serviciul militar.

Miza reală a deciziei: milioane de români care au făcut armata

Importanța hotărârii depășește cu mult cazul concret. Până la suspendarea serviciului militar obligatoriu, în 2007, aproape toate generațiile de bărbați din România au efectuat armata. Dacă interpretarea susținută de reclamant ar fi fost acceptată, un număr foarte mare de persoane ar fi putut invoca simpla efectuare a stagiului militar pentru a solicita acces la regimul juridic privilegiat prevăzut de Legea armelor.

Tocmai de aceea, problema a fost considerată suficient de importantă pentru a necesita o dezlegare de principiu din partea instanței supreme.

Hotărârea pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are caracter obligatoriu pentru instanțele din România.