Le Monde: Reunificarea Republicii Moldova cu România, un „plan de rezervă” pentru susținătorii aderării la UE
Dezbaterea privind posibila reunificare a Republicii Moldova cu România a revenit în prim-plan, fiind asumată de lideri proeuropeni ca o strategie de securitate în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană va întârzia, relatează publicația franceză Le Monde.
Simbolul acestor legături rămâne trenul „Prietenia”, care face legătura între cele două țări și a fost prelungit recent până la Kiev, unind însă două spații feroviare încă separate de standardele diferite ale ecartamentului.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat pentru Le Monde și în cadrul unui podcast politic că ar vota „da” la un eventual referendum, explicând că unirea ar reprezenta o strategie de supraviețuire democratică și ar aduce țara mai rapid în UE. Aceasta a precizat că aproximativ 40% din populația moldoveană susține proiectul și a subliniat caracterul ilegal al Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, prin care URSS a anexat Basarabia. În replică, președintele României, Nicușor Dan, ales în 2025, a afirmat că Bucureștiul este pregătit pentru unire dacă va exista o majoritate, poziție susținută instituțional de Parlamentul României încă din 2018 și împărtășită de premierii ambelor state, Alexandru Munteanu și Ilie Bolojan.
Din perspectivă istorică și geopolitică, directorul Arhivelor Naționale ale Moldovei, Igor Cașu, observă paralele clare între instabilitatea regională actuală și cea din anul 1918, când Basarabia s-a unit cu România ca scut împotriva bolșevicilor. Istoricul Anatol Țăranu avertizează, la rândul său, că Republica Moldova nu poate avea stabilitate pe termen lung ca stat separat și riscă să devină un cal troian rusesc în Europa dacă forțele proruse ar reveni la putere. Această îngrijorare față de acțiunile hibride ale Moscovei este confirmată sub anonimat și de un fost ministru proeuropen, care consideră acum unirea un scenariu perfect posibil.
Pe de altă parte, proiectul se lovește de decalaje economice majore. Datele Fondului Monetar Internațional arată că PIB-ul pe cap de locuitor în România era de trei ori mai mare în 2024 față de cel al Moldovei. Presa economică de la București estimează costurile integrării între 60 și 80 de miliarde de euro pe 15 ani, un efort considerat totuși realizabil și benefic pe termen lung de către Silviu Plopa, președintele Ligii Studenților din Basarabia. În schimb, din rândul societății civile, experta în fonduri europene Elena Băcănaru se arată sceptică privind o integrare rapidă în UE din cauza exigențelor de la Bruxelles.
Un alt obstacol major este cel juridic și al minorităților. Igor Cașu amintește că Găgăuzia deține o clauză de autodeterminare în cazul pierderii suveranității Republicii Moldova, iar păstrarea autonomiei acestei regiuni sau a Transnistriei ar intra în contradicție cu Constituția României, un stat unitar care nu permite regiuni autonome. O excepție ar putea genera tensiuni similare în Transilvania cu minoritatea maghiară, un scenariu de neacceptat pentru București.
Cu toate acestea, integrarea faptică progresează rapid. Un milion de moldoveni dețin deja cetățenia română, Moldova s-a retras din CSI în aprilie 2026, iar România a devenit principalul său partener comercial. Conexiunea energetică a fost asigurată prin fonduri europene, iar din iunie 2026 va intra în funcțiune noua linie electrică „Independența”, care ocolește Transnistria și Ucraina, în timp ce pe Prut se construiesc noi poduri rutiere și feroviare pentru a alinia Republica Moldova la standardele europene.
