România a rămas fără nicio unitate nucleară funcțională

Ambele unități de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă sunt indisponibile simultan, ceea ce a generat o presiune considerabilă asupra sistemului energetic național, potrivit operatorului Transelectrica.
Unitatea 2 s-a deconectat automat de la rețea în seara zilei de 4 mai, în urma unei disfuncționalități la un izolator al unui transformator de evacuare a puterii. Nuclearelectrica a transmis, la solicitarea HotNews, că sunt lucrări care durează și că este necesară o „perioadă mai lungă de oprire”.
Situația s-a complicat pe 10 mai 2026, la ora 11:00, când și Unitatea 1 a fost oprită. Ea a fost desincronizată de la sistemul energetic național conform unui grafic stabilit încă de acum 24 de luni. Opririle planificate au loc o dată la doi ani și sunt necesare pentru menținerea standardelor de securitate nucleară.
Fiecare dintre unități are o capacitate de 700 MW, astfel că aproximativ 1.400 MW vor lipsi temporar din sistem. Cele două reactoare asigurau circa 20% din necesarul de consum național.
„O perioadă lungă de oprire”
Transformatorul de evacuare putere al Unității 2 Cernavodă va fi înlocuit cu unul de rezervă.
Nuclearelectrica nu spune când va fi repusă în funcțiune Unitatea 2. Potrivit companiei, va fi „o perioadă lungă de oprire” care este necesară din considerente strict tehnice.
Compania afirmă că sunt lucrări complexe. „Lucrările de înlocuire a transformatorului electric reprezintă o activitate complexă care implică izolarea, demontarea, relocarea transformatorului inițial, precum și testări complexe și calibrări ale noului transformator (verificări etanşări, verificări izolatori și rezistente, calitate ulei, etc) și, ulterior, relocare, montare și testări anterior punerii în funcțiune”, a spus Nuclearelectrica la solicitarea HotNews.
Pe perioada efectuării lucrărilor de remediere și înlocuire a transformatorului cu cel de rezervă, reactorul Unității 2 este menținut în siguranță, în stare oprită, a precizat compania.
Securitatea nucleară are prioritate
Întrebați dacă ceea ce se întâmplă acum la Cernavodă este în concordanţă cu recomandările WANO (n.red.Asociația Mondială a Operatorilor Nucleari) pentru bune practici, reprezentanții Nuclearelectrica au răspuns că „prioritizarea securității nucleare față de orice alt aspect este cel mai important”.
„Înlocuirea transformatorului implica anumite faze de implementare, cu atenție acordată fiecărui aspect, indiferent dacă lucrările au loc in partea clasică a Unității 2”, a mai răspuns Nuclearelectrica.
Potrivit centralei, lucrările sunt în acord cu normele si standardele de securitate nucleară.
Unitatea 1 era planificată să intre în programul de oprire planificată în data de 10 mai 2026, a mai răspuns companie. Aceste opriri planificate, o dată la doi ani pentru fiecare unitate nucleară, sunt proiecte complexe, riguros planificate cu 2 ani anterior, cu lucrări contractate si bugetate.
Impactul asupra Sistemului Energetic: Cresc importurile la vârf de consum
La rândul său, operatorul de transport Transelectrica a spus miercuri că indisponibilitatea simultană a celor două unități nucleare pune Sistemul Electroenergetic Național sub un grad ridicat de solicitare operațională.
„Sistemul Electroenergetic Național întâmpină un grad ridicat de solicitare operațională, specifică unor astfel de situații excepționale de funcționare”, a precizat Transelectrica.
În lipsa aportului de energie nucleară, care asigură în mod normal aproximativ 20% din consumul național, România se bazează pe mecanismele de echilibrare și pe interconectările europene.
În perioadele de vârf de consum, România utilizează importurile de energie prin rețeaua europeană interconectată. Potrivit datelor Transelectrica, marți seara, la orele de de vârf, România importa circa 2.000 MW, consumul fiind de circa 6.600 MW. Cea mai mare parte din producția națională era acoperită de Hidroelectrica, urmată de centralele pe gaze.
Opriri simultane ale celor două Unități au mai avut loc, însă suprapunerile au fost de scurtă durată.