Administratorul public, „omul cu semnătura sau gaina de serviciu” din umbra Consiliului Județean: reținerea de la Bistrița-Năsăud deschide cutia neagră a marilor contracte publice

Administratorul public, „omul cu semnătura sau gaina de serviciu” din umbra Consiliului Județean: reținerea de la Bistrița-Năsăud deschide cutia neagră a marilor contracte publice.

Cazul de corupție de la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud arată, încă o dată, cum funcționează în multe administrații județene mecanismul real al puterii: politicul decide, aparatul semnează, iar când vine DNA-ul, administratorul public devine primul om scos în față.

Direcția Națională Anticorupție a dispus reținerea pentru 24 de ore a administratorului public al județului Bistrița-Năsăud, Grigore Florin Moldovan, acesta fiind acuzat de abuz în serviciu și luare de mită, în formă continuată. Alături de el au fost reținuți doi șefi din Consiliul Județean, dar și persoane din zona firmelor implicate în contractul de modernizare a unor drumuri județene.

Miza dosarului este uriașă: un contract de peste 103 milioane lei fără TVA, încheiat în 2019, pentru lucrări la drumuri județene, beneficiar fiind UAT Județul Bistrița-Năsăud. Potrivit DNA, în 2025, valoarea contractului ar fi fost majorată printr-un act adițional, deși lucrările ar fi fost supraevaluate. Procurorii vorbesc despre un prejudiciu de peste 90,5 milioane lei în dauna Ministerului Dezvoltării și despre un folos necuvenit de aceeași valoare pentru asocierea de firme beneficiară.

Cheia dosarului este semnătura. Administratorul public Grigore Florin Moldovan ar fi avut delegate atribuții de ordonator de credite de către președintele Consiliului Județean. Cu alte cuvinte, nu era doar un simplu funcționar din organigramă, ci omul prin mâna căruia treceau actele importante, decontările, actele adiționale și deciziile financiare cu impact direct asupra banului public.

Aici se află, de fapt, marea problemă a administrației românești. În multe județe, administratorii publici au devenit veritabile „găini de serviciu” ale sistemului: primesc atribuții, primesc drept de semnătură, duc la îndeplinire decizii care, de multe ori, sunt stabilite politic în altă parte, iar în momentul în care apar anchetele penale, exact acești oameni rămân cu pixul în mână și cu răspunderea în spate.

Funcția de administrator public a fost prezentată ani de zile ca o soluție modernă de management administrativ. În realitate, în multe consilii județene și primării mari, această poziție a devenit un paravan comod. Președintele sau primarul deleagă atribuții, aparatul tehnic întocmește note de fundamentare, iar administratorul public semnează. Când totul merge bine, meritele sunt politice. Când apar procurorii, răspunderea devine administrativă și penală.

În dosarul de la Bistrița-Năsăud, DNA susține că administratorul public ar fi semnat actul adițional prin care valoarea contractului a fost majorată de la 103 milioane lei fără TVA la peste 118 milioane lei fără TVA. Tot el ar fi aprobat și transmis cereri de decontare pentru lucrări evaluate necorespunzător. Mai mult, procurorii susțin că acesta ar fi primit 70.000 lei, în trei tranșe, precum și material lemnos, pentru adoptarea unor măsuri favorabile societății implicate în contract.

Este important de precizat că toate aceste acuzații se află în faza de urmărire penală, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă a instanței. Însă mecanismul descris de procurori ridică întrebări grave despre modul în care se gestionează marile contracte publice la nivel județean.

Cine controlează cu adevărat aceste contracte? Cine decide oportunitatea actelor adiționale? Cine verifică dacă lucrările sunt reale, corect evaluate și executate conform contractului? Și, mai ales, unde se oprește răspunderea tehnică și unde începe răspunderea politică?

Comunicatul DNA nu face referire la președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, deși locuința acestuia ar fi fost percheziționată. Această absență din comunicatul oficial nu înseamnă nici vinovăție, nici nevinovăție, dar arată o realitate cunoscută în administrația locală: de multe ori, cei care au dreptul efectiv de semnătură sunt administratorii publici, directorii executivi și șefii de servicii, nu neapărat liderii politici care controlează instituția.

Modelul este cunoscut. Un contract mare, bani publici, lucrări de infrastructură, firme puternice, acte adiționale, note de fundamentare, decontări, supraevaluări suspectate și, la final, un administrator public reținut. Este o schemă care ar trebui să pună în alertă toate consiliile județene din România, inclusiv pe cele unde „administratorul public” este tratat ca un simplu executant politic, dar are în mână semnături de milioane.

Cazul Bistrița-Năsăud nu este doar despre un dosar penal. Este despre felul în care administrația românească și-a construit mecanisme de protecție politică. Puterea se exercită sus, dar răspunderea se descarcă jos, în pixul celor care semnează. Iar când DNA intră pe fir, „omul de încredere” devine, brusc, omul singur. „Amin!”