Abolirea dreptului de veto pe care îl deține fiecare stat în marile decizii de politică externă ale UE este promovată intens pe continent, după alegerile din Ungaria.
Uniunea Europeană ar trebui să renunţe la principiul unanimităţii ce guvernează majoritatea deciziilor sale, a spus recent ministrul de externe german, Johann Wadephul, conform Agerpres.
„Ar trebui să abolim principiul unanimităţii în politica externă şi de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acţiona internaţional”, a afirmat demnitarul german.
Următoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfăşura în vara lui 2029.
El s-a referit în special la disputa cu Ungaria privind creditul pentru Ucraina susţinut de celelalte ţări membre UE, dar căruia Budapesta i se opune.
Ce înseamnă schimbarea majorității
Johann Wadephul a spus că susţine principiul majorităţii calificate în adoptarea deciziilor în Consiliul UE.
„Întreaga experienţă pe care am obţinut-o în ultimele săptămâni cu ajutorul pentru Ucraina şi sancţiunile contra Rusiei indică acest lucru”, a adăugat el.
Majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiţii: cel puţin 55% dintre statele membre votează pentru (adică 15 din actualele 27 de state membre) şi acele state membre reprezintă cel puţin 65% din populaţia totală a UE.
Cum funcționează dreptul de veto
Consiliul European trebuie în voteze în unanimitate într-o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile.
În aceste cazuri, fiecare stat membru are drept de veto.
Unanimitatea se aplică, de exemplu, în ceea ce priveşte politica externă şi de securitate comună, acordarea de noi drepturi cetăţenilor UE, extinderea Uniunii Europene, finanţele UE (resursele proprii şi bugetul pe termen lung al UE), armonizarea impozitării indirecte şi anumite măsuri în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, precum şi al protecţiei sociale.
Argumentele prezentate de Ursula von der Leyen
Președintele Comisiei Europene a spus imediat după alegerile din Ungaria ca și-ar dori ca UE să obțină mai multă putere asupra guvernelor naționale pentru a impune deciziile de politică externă, conform Politico.
Guvernele ar trebui să poată promova politicile UE ― pe probleme care ar putea include sancțiuni împotriva Rusiei și fonduri pentru Ucraina ― prin majoritate, în loc să permită statelor să-și exercite dreptul de veto, a declarat ea reporterilor de la Bruxelles.
Afirmațiile ei vin după ce sub conducerea lui Viktor Orban, timp de 16 ani Ungaria a blocat adesea deciziile de politică externă.
„Trecerea la votul cu majoritate calificată în politica externă este o modalitate importantă de a evita blocajele sistemice, așa cum am văzut în trecut”, a spus ea. Ea a îndemnat guvernele să ia în calcul acest scenariu.
Însă chiar și unele țări tipic pro-UE ezită la perspectiva de a pierde controlul asupra politicii externe și să se confrunte cu posibilitatea de a trece prin decizii pe care le resping.
Cine ar putea fi următorul obstrucționist-șef al UE?
Înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile parlamentare din Ungaria le-a dat politicienilor europeni speranța că UE va putea acum să ajungă la un consens mai rapid și mai ușor în ceea ce privește procesul decizional, conform Mediafax.
Ani de zile, premierul ungar și-a folosit puterea de veto pentru a bloca inițiative cheie, în special ajutorul UE acordat Ucrainei. El va fi în curând înlocuit de Péter Magyar, care și-a anunțat deja disponibilitatea de a coopera mai strâns cu Bruxelles-ul.
Cu toate acestea Consiliul European conține încă „o mână de aliați ai lui Orbán” care ar putea continua activitatea prim-ministrului ungar în viitor și, printre altele, ar putea împiedica UE să aloce Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro.
Printre aceștia:
Prim-ministrul slovac Robert Fico. Principalul aliat al lui Orbán în blocarea sancțiunilor împotriva Rusiei. El șantajează UE printr-un veto pe un împrumut de 90 de miliarde de euro din cauza disputelor privind conducta de petrol Druzhba, deși de obicei face compromisuri în momente cheie.
Prim-ministrul ceh Andrej Babiš. Acesta s-a opus participării Republicii Cehe la acordarea de împrumuturi Ucrainei și a cerut o reducere a ajutorului, fără a bloca însă achiziționarea de muniție pentru Forțele Armate Ucrainene.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni combină o abordare pro-europeană cu o retorică naționalistă. Cu toate acestea, așa cum a remarcat o sursă din Politico, ea are o puternică „legătură ideologică” cu Orbán; a fost singura care a susținut deschis poziția acestuia împotriva împrumutului acordat Kievului;
Fostul prim-ministru sloven Janez Janša, care a sugerat formarea unei majorități parlamentare cu partidul său politic în viitorul apropiat, este uneori numit un „mini-Trump”. El împărtășește opiniile lui Orbán în multe chestiuni, dar, spre deosebire de acesta, susține activ aderarea Ucrainei la UE și ajutorul militar.
Fostul președinte bulgar Rumen Radev, care creează un nou partid și are toate șansele de a câștiga alegerile parlamentare, consideră Ucraina „condamnată” unui conflict militar cu Rusia și se opune categoric furnizării de arme.
