A doua dezintegrare sovietică: Moldova și Armenia, foștii aliați ai Rusiei, se apropie de UE

Foștii aliați ai Rusiei, precum Republica Moldova și Armenia, se apropie de Uniunea Europeană, accelerând procesul cunoscut sub numele de a doua dezintegrare sovietică, care a prins avânt odată cu războiul din Ucraina, arată o analiză a publicației spaniole La Razon, citată de Rador.

Comunitatea Statelor Independente (CSI) ex-sovietică, care includea toate fostele republici sovietice, cu excepția statelor baltice, a devenit în ultimii ani un club care se întrunește o dată pe an la Moscova.

După Ucraina și Georgia, Moldova, care nu are graniță cu Rusia și speră să adere la UE în 2030, a preluat conducerea acum doi ani în ruperea legăturilor cu CSI. Dacă venirea la putere a liberalei Maia Sandu în 2020 a declanșat tensiuni cu Kremlinul, războiul din Ucraina (2022) și victoria votului „da” la referendumul privind aderarea la UE (2024) au clarificat lucrurile.

Într-un pas aproape definitiv, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat joi cu majoritate de voturi denunțarea acordului de fondare a CSI, înaintat anterior de guvern.Propunerea a fost aprobată în a doua lectură de 60 din cei 101 membri ai parlamentului. Așa cum era de așteptat, aceasta a fost respinsă de opoziția pro-rusă, formată din Partidul Comunist și Partidul Socialiștilor.

Acum tot ce mai rămâne de făcut este ca președintele să promulge legea, după care Chișinăul trebuie să informeze comitetul executiv al CSI cu douăsprezece luni înainte de finalizarea ieșirii sale din organizație.

Când guvernul moldovean a denunțat acordul, Bruxelles-ul l-a descris deja ca fiind un „pas foarte pozitiv” pentru „alinierea la Politica Externă și de Securitate Comună a UE”, deoarece – a susținut acesta – „nu putem paria pe Rusia”.

Între timp, de doi ani, şi Armenia se distanțează de orbita rusă, mai ales de când și-a înghețat participarea la ramura militară post-sovietică, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, din cauza inacțiunii Rusiei față de Azerbaidjan.

Alegerile din iunie, în care prim-ministrul armean Nikol Pașinian va candida pentru realegere împotriva forțelor susținute de Moscova, ar putea marca punctul fără întoarcere.

Pașinian a călătorit miercuri la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin și pentru a demonstra Kremlinului că este un lider pragmatic, care are ochii îndreptați spre UE, dar nu intenționează să se desprindă nici de CSI, nici de Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) în acest moment.

„În ceea ce privește UE, știm că, în principiu, a fi membru al acestor două organizații este incompatibil, dar, conform agendei noastre actuale, acestea sunt compatibile. Este un fapt. Atât timp cât este posibil să le reconciliem, o vom face”, a spus el.

Putin a asigurat că Moscova acceptă „cu calm” faptul că Armenia vorbește „despre dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană”, dar imediat după aceea i-a amintit că este pur și simplu imposibil prin definiție” să aparțină UE și UEEA.

Viceprim-ministrul rus Aleksei Overciuk a mers chiar mai departe, declarând la televizor că ambele țări au pierdut 5,1 miliarde de dolari în comerț în 2025 din cauza apropierii Armeniei de UE.

El a denunțat faptul că Armenia ia în considerare abandonarea cooperării cu consorțiul Căilor Ferate Ruse, ceea ce – a spus el – „se încadrează în logica politică de apropiere de Uniunea Europeană proclamată de liderii Armeniei”, etichetând UE ca fiind „bloc politico-militar ostil Rusiei”.

Putin a declarat că nu are nicio intenție să se „amestece” în politica internă armeană, dar a pledat deschis pentru eliberarea figurilor opoziției „cu pașapoarte rusești” aflate în închisoare, cum ar fi miliardarul ruso-armean Samvel Karapetian.

„Există multe forțe politice pro-ruse (în Armenia). Ca să fiu sincer, ne-ar plăcea foarte mult ca toate aceste partide și politicieni să poată participa la activități politice electorale”, a spus el.

Pașinian i-a răspuns: „Cu tot respectul, persoanele cu pașapoarte rusești, conform Constituției Armeniei, nu pot candida la funcția de vicepreședinte sau prim-ministru”.

Putin i-a mai reamintit liderului armean că țara sa primește gaze la un preț mai mic decât alți clienți europeni – 177,50 dolari față de peste 600 de dolari – și că peste două milioane de etnici armeni locuiesc în Rusia.

Totuși, deși Pașinian a apărat potențialul de cooperare cu gigantul nordic, relații despre care consideră „că nu au fost și nu vor fi niciodată puse la îndoială”, guvernul său pare să fi luat deja o decizie.