Judecătorii corupți l-au iertat de închisoare pe Victor Micula jr. pentru că a încălcat legea doar ”din plictiseală”

Curtea de Apel Alba Iulia a făcut publică motivarea deciziei prin care a „îndulcit” pedeapsa dictată de Tribunalul Bihor în cazul lui Victor Micula jr, fiul magnatului Victor Micula, și i-a suspendat executarea pedepsei cu închisoarea. Potrivit judecătorilor, faptele au fost comise „de plictiseală” și au produs doar „o atingere minimă” valorilor protejate de lege, în timp ce polițiștii condamnați inițial alături de la închisoare cu executare au fost achitați pe motiv că neaplicarea unei amenzi nu constituie o pagubă certă pentru instituție.
Victor Micula a fost judecat pentru acces ilegal la sistemul informatic al Poliției. Practic, el a fost lăsat de mai mulți polițiști să acceseze bazele de date și să afle informații despre oricine.
Prin soluția pronunțată joi, definitivă, instanța de apel a redus pedeapsa lui Victor Micula de la 3 ani și 1 lună de detenție cu executare la 3 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pe o durată de 4 ani, obligându-l totodată să presteze 120 de zile de muncă în folosul comunității.
De asemenea, doi dintre polițiști, Claudiu Rengle și Alin Claudiu Zancă, condamnați inițial la câte 3 ani de închisoare cu executare, au fost achitați definitiv pentru acuzația de abuz în serviciu.
În cazul Cameliei Maria Erdei, instanța a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani și 8 luni de închisoare primite la Tribunalul Bihor, stabilind un termen de supraveghere de 3 ani și obligând-o să presteze 90 de zile de muncă în folosul comunității.
În motivarea soluției întinse pe 80 de pagini, instanța a arătat că acuzațiile care îi sunt aduse lui Micula sunt dovedite, explicând că acesta a folosit un calculator al Poliției, aflat într-un spațiu nepublic, pentru a interoga baza de date și a obține informații personale despre diverse persoane.
Prin prisma unui observator rezonabil este lesne de presupus că inculpatul avea conturată percepția privind interdicția de accesare a calculatorului din moment ce datele informatice protejate nu pot fi accesate direct din surse externe”, se arată în decizie.
Pe de altă parte, însă, judecătorii au arătat că accesările nu au vizat beneficii materiale, șantaj sau interese economice, ci „obținerea de informații despre membrii familiei, propria persoană sau un cerc restrâns de prieteni”, fapta fiind descrisă ca produsul unei curiozități sterile, „de plictiseală”, context în care judecătorii ajung la concluzia că „prin comiterea faptei s-a adus o atingere minimă valorii sociale ocrotite prin norma de incriminare.