Câți bani au ”furat” magistrații pe semnătură proprie. Bugetul statului delapidat de miliarde de euro

Statul român are de plătit datorii de 10,6 miliarde de lei pentru magistrații din România, drepturi salariale câștigate în instanță în urma proceselor pe care chiar magistrații le-au pornit împotriva statului din cauza legilor prost scrise și aplicate neuniform. Suma uriașă este confirmată într-un raport al Curții de Conturi.
Amendamentul de 1,1 miliarde de lei cerut de PSD va fi bugetat din banii pe care statul îi datorează magistraților. Inițial, comisiile pentru buget din Parlament au alocat o creștere substanțială a bugetului pentru salarii la Înalta Curte de Casație și Justiție, de aproximativ 50%.

„Înalta Curte de Casație și Justiție nu a depus amendamente la proiectul de buget pentru anul 2026. Sumele prevăzute în limita aprobată nu acoperă necesarul Înaltei Curți, însă pentru aceste sume vom face demersurile necesare la rectificarea bugetară. Ne referim în principal la titlul cheltuieli de personal și titlul 59, dobânzi, ambele aferente drepturilor câștigate prin hotărâri judecătorești. Înalta Curte nu a plătit tranșele aferente acestor drepturi pentru anul 2024, 2025 și mai avem aici încă o sumă destinată executărilor silite”, a declarat Manuela Cazacu, managerul economic al Înaltei Curți, la dezbaterea bugetului instituției pentru anul 2026.

Declarațiile sale au avut loc în contextul în care instituția a primit 4,9 miliarde de lei de la bugetul de stat, în creștere cu 1,6 miliarde de lei față de anul 2025, bani inițial alocați pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, procurorilor, grefierilor și celorlalți angajați din sistemul de justiție.

Cum am ajuns datori la Înalta Curte

Vorbim despre procese pe care magistrații le-au câștigat în instanță împotriva statului român. Totul a pornit de la valoarea de referință sectorială (VRS), un indicator folosit în calculul salariului angajaților din justiție. Salariile unor magistrați au fost calculate în baza unui VRS de 605 lei, iar în cazul altora, de 484 de lei. Pentru că unii magistrați primeau salarii mai mari, iar alții mai mici, cei cu salarii mai mici au dat în judecată statul pentru a se aplica același nivel al indicatorului VRS tuturor.

Astfel s-a ajuns la zeci de mii de procese, iar în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis ca salariile judecătorilor și procurorilor să crească retroactiv, pentru ultimii cinci ani (perioada 2018 – 2023). Guvernul Dăncilă, prin OUG nr. 3 din 2019, se angaja să plătească eșalonat drepturile salariale câștigate de angajații din justiție în perioada 9 aprilie 2015 – 30 iunie 2018:

„Ținând cont că nepromovarea prezentei ordonanțe de urgență ar avea drept consecință obligativitatea acordării imediate a drepturilor salariale restante, ceea ce ar constitui o imposibilitate, în condițiile inexistenței fondurilor bugetare necesare”, Guvernul Dăncilă a luat decizia de a eșalona plățile până în anul 2023.

Însă sumele au devenit, de-al lungul timpului, atât de mari încât bugetul de stat nu ar fi suportat plata lor. Conform unui raport al Curții de Conturi de anul trecut, sunt 10,6 miliarde de lei care au mai rămas de plătit, în care intră drepturile salariale restante plus penalități.

Greii din justiție, marii beneficiari

Spre exemplu, într-o declarație de avere din anul 2018, Lia Savonea, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la vremea respectivă, avea două conturi bancare cu o valoare de 30.000 de euro care reprezentau „restanțe hotărâri judecătorești și economii”. Și Elena Raluca Costache, actuala șefă a CSM, a primit conform unei declarații de avere „diferențe salariale” în valoare de 38.800 de lei de la Curtea de Apel București. Restanțe salariale de zeci de mii de euro au încasat și judecătorii CCR.

În raportul Curții de Conturi se arată că doar Înalta Curte are de încasat drepturi salariale restante de 158 milioane de lei, iar cele mai mari datorii ale statului sunt la Curtea de Apel București, peste 2 miliarde de lei. Curtea de Conturi arată că datoriile au crescut de aproape patru ori în perioada 2021 – 2023, iar un miliard de lei sunt numai dobânzi.

„Cadrul legislativ în materia salarizării a fost marcat de schimbări succesive ale mecanismului de calcul al drepturilor salariale ale personalului din cadrul instanțelor judecătorești”, explică Curtea de Conturi.

Pactul din justiție pentru mărirea salariilor retroactiv

De acord cu plata acestor drepturi salariale restante au fost toate instituțiile importante din justiția românească: Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte, Parchetul General și Curtea Constituțională a României.

Situația a fost explicată și de premierul Ilie Bolojan la scurt timp după ce acesta a ajuns la Palatul Victoria: „Această situație, care ține atât de calitatea legislației, dar și de interpretarea ei, ne-a dus în situația în care în ultimii ani am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțele din România generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale care s-au bazat pe aspecte de discriminare salarială. Faptul că la un parchet special sunt salarii mai mari decât la un parchet normal a fost considerată o discriminare, pe acordarea de sporuri, pe despăgubiri pentru condiții necorespunzătoare de muncă”.

Banii pe care Înalta Curte urma să-i primească anul acesta pentru salariile restante reprezentau doar tranșa IV din planul eșalonat al Guvernului, adică banii care trebuiau plătiți în anul 2024. Mai urmează tranșa pentru anul 2025, pentru anul 2026, dar și cheltuielile din executările silite.

Guvernul nu poate evita Înalta Curte

„Sumele sunt consistente”, mărturisea managerul economic al Înaltei Curți în fața comisiilor pentru buget-finanțe din Parlament. „Neplata acestora generează dobânzi”, i-a șoptit un angajat al Înaltei Curți managerului economic. „Nu mai (zic n.r.)”, a spus Manuela Cazacu.

După ce premierul Ilie Bolojan a anunțat că situația din comisia pentru buget a fost deblocată prin reducerea plăților către magistrați, Înalta Curte a reacționat și a transmis că va da în judecată Guvernul.

„Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român.

În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală. În absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligaţiilor exigibile.

Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională”, a transmis instanța condusă de Lia Savonea.

Sumele datorate ar putea crește deoarece pe rolul instanțelor mai sunt și alte procese deschise de angajații din justiție pentru drepturi salariale: judecători, procurori, magistrați, asistenți ai magistraților, grefieri, personal auxiliar din instanțe și parchete, consilieri de probațiune și chiar angajați IT din instanțe și parchete.