Mini-reactoarele de la Doicești, promovate drept o soluție inovatoare de securitate energetică, sunt privite cu rezervă chiar de la vârful Guvernului. Premierul Bolojan a spus că trebuie găsiți banii necesari înainte ca investiția să poată fi făcută și a dezvăluit și suma: 7 miliarde de dolari. De partea cealaltă, Nuclearelectrica încearcă să demonteze ideea că proiectul SMR (Small Modular Reactors) de la Doicești poate fi judecat prin prisma costului și susține că discuția este una strategică, geopolitică și de securitate energetică.
Proiectul de la Doicești presupune construirea a șase mini-reactoare dezvoltate de americanii de la NuScale, într-un moment în care România trebuie să finanțeze simultan și alte investiții majore din sectorul nuclear, precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și pregătirea Unităților 3 și 4. Sunt investiții prioritare de multe miliarde de euro.
Cele șase mini-reactoare de la Doicești ar urma să aibă o capacitate totală de 462 MW, care reprezintă doar 66% dintr-un singur reactor de la Cernavodă. Iar suma de 7 miliarde de dolari ar fi mai mare decât investiția estimată în prezent la 2 miliarde euro pentru retehnologizarea Unității 1 și 3 miliarde pentru construirea Unităților 3 și 4. Totul pentru doar două treimi dintr-un singur reactor clasic.
„Mixul energetic al unei țări nu se structurează pe criterii legate de costul cel mai redus al investițiilor, ci pe rațiuni de strategie politică, chiar geopolitică și pe resursele existente”, a răspuns compania Nuclearelectrica, întrebată de HotNews dacă este fezabil un proiect de 6-7 miliarde de dolari, cât este suma anunțată de premierul Ilie Bolojan pentru construirea mini-reactoarelor.
În opinia premierului, este o „sumă foarte mare de bani care trebuie acoperită” și de aceea crede că nu va fi făcută prea curând investiția. Aceasta, în contextul în care acționarii Nuclearelectrica au decis, recent, la solicitarea ministrului Energiei, Bogdan Ivan (PSD), să ia decizia finală de investiție în proiectul mini-reactoarelor inovative de la Doicești.
Premierul consideră că sunt mai fezabile investițiile în retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și extinderea Unităților 3 și 4 decât cele în mini-reactoarele de la Doicești.
Ilie Bolojan a spus că trebuie găsite sumele necesare investiției de la Doicești. „Asta ar însemna ca în perioada următoare vor trebui identificate, dacă se vor identifica, surse financiare pentru a se realiza această investiție”, a declarat premierul, care a adăugat că trebuie „calculată formula prin care această energie intră într-o zonă de consum”.
Costurile estimate se pot schimba
Întrebată dacă poate confirma suma avansată de premier, Nuclearelectrica a evitat un răspuns clar, susținând că, după două etape de studii, proiectul se află la „un nivel de estimare de Clasă 3, conform standardelor AACE (n.red. Association for the Advancement of Cost Engineering), cu o marjă de acuratețe de +30% / –20%”.
Altfel spus, costul final nu este încă bătut în cuie, iar clarificarea va veni după o nouă etapă de studii (etapa pre-EPC), care va costa circa 600 milioane de dolari, pe lângă cele 200 milioane cheltuite deja. Atunci, spune compania, vor fi prezentate și detaliile concrete de finanțare, conform obligațiilor de transparență ale unei societăți listate.
462 MW la Doicești, la preț de 7 miliarde de dolari, vs 1.700 MW la Mintia, la preț de circa 1,2 miliarde de euro
Construcția centralei electrice pe gaze naturale la Mintia este estimată la 1,2 miliarde de euro. Capacitatea acesteia va fi de 1.700 MW, de patru ori mai mare decât capacitatea totală de 462 MW a minireactoarelor de la Doicești.
Mintia este un proiect dezvoltat de compania irakiană Mass Global Energy Rom SRL.
Reprezentanții Nuclearelectrica spun că „nu are relevanță simpla comparație între costurile/MW ale investițiilor în capacități producătoare de energie”.
„Fiecare țară își stabilește propriul mix energetic în funcție de politicile și strategiile proprii, nicidecum pe criteriul alegerii exclusiv a acelei surse de energie care prezintă costurile investiționale/MW cele mai scăzute.
Ar însemna, dacă mergem pe această logică, ca fiecare țară să aibă un singur tip de sursă de producere a energiei electrice, respectiv acel tip care prezintă costurile investiționale cele mai mici. Ceea ce, în mod evident, nu este așa”, consideră Nuclearlectrica.
Compania mai spune că „nicio țară a lumii nu are un singur tip de sursă de energie electrică, adică o așa-zisă sursă de energie electrică care are calitatea de a fi cea mai ieftină față de celelalte”:
„În concluzie, mixul energetic al unei țări nu se structurează pe criterii legate de costul cel mai redus al investițiilor, ci pe rațiuni de strategie politică, chiar geopolitică, pe resursele existente ș.a.m.d”.
De unde vor veni banii
HotNews a întrebat de unde vin banii, în condițiile în care Nuclearelectrica trebuie să finanțeze, începând de anul viitor, și retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, una dintre cele mai scumpe investiții din România, estimată, în acest moment, la circa 2 miliarde de euro. Unitatea 1 de la Cernavodă, de 700 MW, trebuie să intre într-un proces de retehnologizare începând din 2027, pentru prelungirea duratei de viață.
Răspunsul oficial este că cele două proiecte nu concurează între ele. Potrivit companiei, retehnologizarea Unității 1 va fi finanțată din fonduri proprii, împrumuturi sindicalizate și împrumuturi de la Agențiile de Credit pentru export.
În schimb, proiectul SMR Doicești vizează „atragerea de noi investitori, accesarea de credite de la agenții de export, accesarea de granturi și alte surse”, a precizat compania.
Încă 600 milioane de dolari pentru studii
După peste 200 milioane de euro cheltuite deja în etapele preliminare de studii, următorul pas, faza pre-EPC, este estimat la 600 milioane de dolari, după cum a anunțat compania. Acest pas presupune noi studii până la construcția propriu-zisă.
Nuclearelectrica nu a precizat de unde vor proveni banii pentru această nouă etapă de studii: „La momentul la care vom supune aprobării demararea etapei pre-EPC (etapa a treia), vom include detalii privind structura de finanțare a acestei etape, al cărei buget estimat, la acest moment, este de 600 milioane USD”.
De ce rămâne Nova Power & Gas în compania de proiect dacă și-a vândut terenul
Nuclearelectrica susține că partenerul său privat în acest proiect nu a fost selectat doar pentru teren, ci și „pentru capabilitățile sale de dezvoltare de proiecte energetice”. Astfel a răspuns Nuclearelectrica la întrebarea de ce nu este scoasă din compania de proiect firma Nova Power & Gas, având în vedere că a fost achiziționat terenul cu care aceasta a venit ca aport.
În compania de proiect RoPower Nuclear SA, care se ocupă de mini-reactoare, compania de stat Nuclearelectrica și compania privată Nova Power and Gas dețin fiecare câte 50%.
Firma Nova Power and Gas era proprietara terenului de la Doicești pe care ar urma să fie construite mini-reactoarele. Acest teren îl cumpărase în 2021, cu câteva luni înainte să fie lansat proiectul. Anul trecut, în vară, a vândut terenul către compania de proiect care o deține împreună cu Nuclearelectrica, a recunoscut compania de stat, la solicitarea HotNews.
Terenul a fost achiziționat în 2021 cu circa 5 milioane de euro și vândut anul acesta cu peste 40 milioane euro, au declarat pentru HotNews surse din Nuclearelectrica, sub protecția anonimatului. Suma nu a fost confirmată oficial de Nuclearelectrica, susținând că este „confidențială”.
Chiar dacă a vândut terenul, care era aport la proiect, Nova Power and Gas a rămas partener în compania de proiect cu o participație de 50%. Aceasta în condițiile în care Nuclearelectrica este cea care asigură finanțările de sute de milioane de euro.
Emanații de gaze și alte riscuri
Un document oficial al Nuclearelectrica arată existența unor riscuri legate de funcționarea conformă a reactoarelor modulare mici (SMR), inclusiv emanații de gaze în zonă.
Compania spune însă că „existența unor resurse de gaze naturale nu constituie un factor de excludere a unui amplasament din construcția unei centrale nucleare și că vor fi făcute în continuare „analize de detaliu, la cele mai înalte norme de profesionalism și rigoare științifică”:
„Orice decizie de continuare a unui proiect nuclear se adoptă pe bază de date concrete, acesta fiind rolul echipelor de specialiști. Riscurile cuprinse în analizele din Studiul de Fezabilitate au fost analizate și nu sunt riscuri care să conducă la sistarea proiectului. Chiar și în aceste condiții, abordarea propusă este etapizată și prudentă, și de aici și condiționările aferente deciziei”.
Nuclearelectrica mai spune că „România este recunoscută pentru nivelul foarte înalt de securitate nucleară”, iar la acest proiect nu au fost scăzute standardele, ci, din contră, au fost ridicate: „Nu există niciun argument tehnic la acest moment care să conducă la această concluzie, la nivelul experților SUA și României”.
În lipsa unei decizii clare privind sursele de finanțare și în condițiile în care costurile reale ale proiectului urmează să fie stabilite abia după încă sute de milioane de dolari cheltuite pe studii, proiectul mini-reactoarelor de la Doicești rămâne incert.
Pe de o parte, Nuclearelectrica invocă argumente de securitate energetică și geopolitică, pe de altă parte, premierul pune explicit problema banilor și a prioritizării investițiilor, într-un context în care România are deja pe masă proiecte nucleare clasice, certe și costisitoare.
Astfel, până când Nuclearelectrica va putea răspunde „de unde vin cele aproape 7 miliarde de dolari”, Doiceștiul rămâne un proiect aflat mai degrabă la nivel de promisiune strategică decât de o investiție reală.
