Trump se prăbușește în sondaje

Președintele Donald Trump se confruntă cu o scădere semnificativă a încrederii alegătorilor în modul în care gestionează problemele interne majore din Statele Unite, alegătorii fiind tot mai îngrijorați de economie, de costurile îngrijirii medicale și de direcția generală a politicilor sale, potrivit unei serii de sondaje recente. În acest context, numeroși analiști de peste ocean cred că amenințările liderului de la Casa Albă, care vorbește constant despre anularea alegerilor de intermediare din noiembrie – în care republicanii ar putea pierde controlul asupra Camerei Reprezentanților, Senatului sau asupra ambelor – trebuie luate în serios.
Informația pe scurt:
- Trump scade în sondaje, cu rate de aprobare la minime istorice, pe fondul nemulțumirilor legate de economie, sănătate și costul vieții
- Majoritatea sondajelor arată că americanii cred că țara merge într-o direcție greșită
- Sprijinul pentru Trump scade inclusiv în rândul republicanilor
- Alegerile intermediare din 2026 sunt, istoric, nefavorabile partidului președintelui și pot duce la pierderea controlului asupra Congresului
- Democrații au obținut deja victorii importante în alegeri speciale recente, inclusiv în Senatul statului Texas
- În acest context, Trump a vorbit repetat despre anularea alegerilor, declarații tratate cu îngrijorare de analiști
- Legal, alegerile nu pot fi anulate, însă Trump încearcă să influențeze rezultatul prin redesenarea districtelor și presiuni asupra sistemului electoral
Scufundat în sondaje
Mai multe sondaje independente publicate în ultimele săptămâni în Statele Unite au indicat o scădere a încrederii în modul în care americanii consideră că Trump gestionează problemele interne majore ale țării, precum și o preferință a alegătorilor ca acesta să acorde prioritate economiei în detrimentul politicii externe, potrivit celor de la Newsweek.
Analiștii cred că acestea sunt condițiile care, istoric, sunt corelate cu pierderile pe care partidul președintelui le înregistrează în mod tradițional la alegerile programate la jumătatea mandatului liderului de la Casa Albă.
Reamintim că alegerile intermediare (midterm elections) din SUA vor avea loc, conform Constituției și legislației federale, în prima zi de marți din noiembrie 2026. Ele sunt programate la jumătatea mandatului prezidențial și nu depind de voința președintelui în funcție.
La 3 noiembrie, americanii vor alege toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților, aproximativ o treime din Senat (35 de mandate), numeroase funcții la nivel statal: guvernatori (în unele state), Congrese statale, procurori generali, secretari de stat etc.
În mod tradițional, alegerile intermediare sunt nefavorabile partidului președintelui. În majoritatea ciclurilor postbelice, partidul aflat la Casa Albă a pierdut locuri în Congres.
În 2026, miza este controlul Camerei Reprezentanților, al Senatului sau al ambelor. Dacă republicanii pierd una sau ambele camere, capacitatea președintelui Trump de a-și impune agenda legislativă ar fi sever limitată.
În același timp, comentatorii cred că Trump a intrat într-o zonă politică periculoasă, după ce rata sa de aprobare a coborât la un minim al celui de-al doilea mandat, iar o serie de victorii democrate în alegeri speciale reprezintă semnale de alarmă puternice pentru el și Partidul Republican.
Astfel, un sondaj FoxNews a indicat că mai mult de jumătate dintre americani cred că țara este într-o situație mai proastă decât la începutul lui 2025, când Trump a revenit la Casa Albă.
Ancheta, realizată între 23 și 26 ianuarie, arată că 54% dintre alegătorii înregistrați consideră că țara se află într-o situație mai proastă decât în ianuarie trecut, în timp ce rata de aprobare a lui Trump este de 44%.
De asemenea, sondajul arată că 7 din 10 respondenți consideră că economia este într-o stare proastă, procent neschimbat față de ianuarie 2025.
Sondajul a folosit un eșantion aleatoriu de 1.005 alegători înregistrați, contactați prin interviuri telefonice (fix și mobil) și prin răspunsuri online, pe baza invitațiilor prin SMS.
Marja de eroare a fost de plus sau minus 3 puncte procentuale, cu ponderări aplicate în funcție de vârstă, rasă, educație și regiune pentru a reflecta electoratul național.
Rezultatul întărește o provocare de bază pentru orice președinte în funcție: odată ce alegătorii ajung la concluzia că economia merge într-o direcție greșită, această percepție tinde să fie persistentă.
Designul mixt al acestui sondaj și ponderarea profesională îl aliniază cu alte sondaje credibile care arată îngrijorări persistente legate de costul vieții, ce afectează procentele de favorabilitate ale lui Trump de luni de zile.
De asemenea, rata de aprobare a președintelui Trump a atins un nou minim istoric într-un sondaj amplu, realizat de Pew Research Center pe un eșantion de 8.512 adulți americani, desfășurat între 20 și 26 ianuarie, cu o marjă de eroare de plus sau minus 1,4 puncte procentuale.
Ancheta a înregistrat o rată de aprobare a lui Trump de 37%, un nou minim, în scădere de la 40% în toamna anului 2025.
Datorită dimensiunii neobișnuit de mari a eșantionului, acest set de date tinde să reducă “zgomotul,” ceea ce înseamnă că schimbările observate sunt, de regulă, semnificative, au afirmat analiștii americani.
Scăderile de aprobare într-un astfel de eșantion național larg indică, în general, o nemulțumire mai profundă care se răspândește între grupuri demografice, nu doar în interiorul blocurilor partizane.
Același sondaj a relevat și o erodare notabilă a încrederii chiar în rândul republicanilor. Acum un an, două treimi dintre republicani și independenții înclinați spre Partidul Republican (GOP), respectiv 67%, spuneau că susțin toate sau majoritatea politicilor și planurilor lui Trump.
Acest procent a scăzut acum la 56%, declinul fiind concentrat exclusiv în interiorul partidului, nu în rândul democraților, ale căror opinii erau deja covârșitor negative.
Scăderea arată o reticență tot mai mare a republicanilor de a spune că legislatorii GOP îi datorează lui Trump loialitate automată și o slăbire a convingerii privind aptitudinea sa pentru funcție.
Aceste schimbări din interiorul propriei sale coaliții adaugă un nou nivel de vulnerabilitate peste declinul general al ratei sale de aprobare.
Alte sondaje de opinie indică și ele o scădere a ratei de favorabilitate a președintelui Trump. Astfel, agregatorul de sondaje RealClearPolitics a arătat luni o rată de aprobare medie de 42,6% pentru republican, cu un procent mediu de 52,6% pentru rata de dezaprobare, adică o diferență negativă de 12 procente.
În afară de rata de favorabilitate de doar 37% menționată de sondajul PewResearch, cele mai mici procente sunt indicate de sondajul Reuters (38%), cu o rată de dezaprobare de 59% ; sondajul Marist, care indică o rată de aprobare de 39% și una de dezaprobare de 57%; în timp ce două sondaje separate indică o rată de aprobare de 40%: sondajul New York Times/Siena, care are o rată de dezaprobare de 56% și sondajul I&I/TIPP, unde rata de dezaprobare este de 51% .
Cel mai recent sondaj Harvard-Harris, apărut luni în Statele Unite, indică o rată de aprobare de 45% pentru liderul republican, cu 51 la sută dintre respondenți având o opinie negativă despre modul în care Trump își exercită funcția. Diferența este negativă, respectiv – 6%.
Îngrijorări
Newsweek s-a referit și la îngrijorările alegătorilor americani, așa cum sunt exemplificate ele de rezultatele sondajelor de opinie. Astfel, o anchetă KFF Health Tracking Poll, realizată între 13 și 20 ianuarie 2026, pe un eșantion național reprezentativ de 1.426 de adulți americani, arată că 66% dintre americani sunt îngrijorați de posibilitatea de a-și permite îngrijirea medicală pentru ei sau familiile lor.
Creșterea costurilor din sănătate a fost, istoric, unul dintre cei mai puternici indicatori ai comportamentului alegătorilor la scrutinul de la jumătatea mandatului, generând adesea frustrare în rândul alegătorilor din suburbii și al celor mai în vârstă, au explicat comentatorii de peste ocean.
De asemenea, un nou sondaj online al Angus Reid Institute, realizat pe 1.838 de adulți americani între 16 și 20 ianuarie, a constatat că, deși republicanii care se identifică cu mișcarea MAKE AMERICA GREAT AGAIN (MAGA) rămân ferm susținători ai lui Trump pe majoritatea problemelor majore, reacțiile lor sunt mai mixte în privința schimbărilor costurilor îngrijirii medicale la nivelul gospodăriilor.
Republicanii non-MAGA, în schimb, și-au exprimat opinii puternic negative privind accesibilitatea la sistemul de sănătate. Această diferență din interiorul partidului evidențiază o vulnerabilitate rară pentru Trump pe o temă cu greutate electorală reală.
Un alt subiect important pentru alegătorii americani este politica externă, unde rezultatele sunt și ele un semnal de alarmă pentru liderul de la Casa Albă.
Astfel, specialiștii în sondaje de la AP-NORC Center for Public Affairs Research au realizat un sondaj național între 8 și 11 ianuarie, folosind panelul AmeriSpeak bazat pe probabilitate, intervievând 1.203 adulți. (
Cu o marjă de eroare de plus sau minus 3,9 puncte procentuale, sondajul a constatat că 56% dintre americani cred că Trump “a mers prea departe” în desfășurarea forțelor SUA în străinătate. Colectarea datelor a avut loc la scurt timp după capturarea de către SUA a președintelui Venezuelei, socialistul Nicolás Maduro, iar rezultatele au reflectat o neliniște mai largă față de politica externă a administrației.
O majoritate dintre respondenți, respectiv 57%, a declarat că dezaprobă modul în care Trump a gestionat situația din Venezuela.
Opiniile s-au împărțit clar pe linii partizane. În timp ce majoritatea democraților și independenților și-au exprimat îngrijorarea față de acțiunile președintelui, 71% dintre republicani au spus că acțiunea sa a fost “aproape corectă.”
Subiectul raidurilor împotriva imigranților ilegali, desfășurate de agenții din Immigration and Custom Enforcement (ICE), a fost inclus și el în sondajele de opinie, arătând că încrederea în agenția federală scade, iar sprijinul pentru desființarea ei crește.
Astfel, un sondaj Economist/YouGov a indicat că încrederea publicului în ICE a scăzut semnificativ, 55% dintre respondenți spunând acum că au foarte puțină încredere în agenție – o creștere de 10 puncte față de mijlocul lunii decembrie -, iar 51% susțin reducerea finanțării acesteia.
Sondajul a fost realizat online între 23 și 26 ianuarie 2026, pe un eșantion de 1.684 de adulți americani (inclusiv 1.520 de alegători înregistrați) din panelul YouGov cu înscriere voluntară și ponderat în funcție de mai multe variabile demografice și politice; ancheta are o marjă de eroare de plus sau minus 3,3 puncte procentuale.
Sprijinul pentru desființarea ICE a crescut, de asemenea, puternic, de la 19% la sfârșitul anului 2024 la 44% luna aceasta, potrivit datelor Civiqs, peste 7 din 10 democrați, respectiv 75%, susținând acum această idee.
În sfârșit, în ceea ce privește direcția în care se îndreaptă America, respondenții sondajelor de opinie au exprimat, în marea lor majoritate, o opinie negativă.
Agregatorul de sondaje RealClearPolitics a indicat luni că media respondenților sondajelor din ultima lună care cred că Statele Unite sunt pe drumul cel bun este de 38%, în timp ce 55,9% consideră că țara se îndreaptă spre o direcție greșită. Diferența este negativă, respectiv -17,9%.
Cea mai mare diferență, respectiv -27%, între cei care cred că America merge pe drumul cel bun (33%) și cei care consider că țara se îndreaptă pe un drum greșit (60%) a fost înregistrată de sondajul Economist/YouGov menționat anterior.
Reacții
Comentând rezultatelor sondajelor de opinie, un purtător de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai, a declarat pentru Newsweek: “Președintele Trump a candidat cu promisiunea de a repara dezastrul economic și criza de la graniță lăsate de Joe Biden. După toate criteriile, el livrează rezultate – inflația s-a temperat, creșterea PIB se accelerează, iar granița este securizată.
În loc să reflecte cât de mult a progresat America într-un singur an, presa s-a fixat pe scandaluri fabricate, unul după altul. Președintele Trump este cel mai eficient atunci când este alături de americanii obișnuiți care l-au propulsat în funcție, iar președintele va continua să livreze rezultate și să ocolească intermediarul Fake News pentru a promova ceea ce a făcut și continuă să facă pentru poporul american.”
Publicația a notat, de asemenea, că tendința națională mai largă contrastează puternic cu sondajele favorabile lui Trump promovate de aliații săi.
Într-o apariție recentă la Newsmax TV, realizatorul republican de sondaje Patrick Allocco a susținut că sprijinul pentru Trump rămâne solid în rândul republicanilor și al alegătorilor înclinați spre GOP care i-au îmbrățișat agenda în ambele campanii.
“Sondaj după sondaj ne arată că între 88% și 96% dintre republicanii care au votat pentru el în 2024 îl susțin în continuare și astăzi,” a spus Allocco.
Casa Albă a indicat și alte dovezi ale susținerii puternice pentru Trump. Astfel, oficialii s-au referit la un sondaj Harvard CAPS-Harris, realizat online între 2 și 4 decembrie 2025, pe 2.204 alegători înregistrați, cu o marjă de eroare de plus sau minus 1,99 puncte procentuale, care a constatat îmbunătățiri modeste ale sentimentului public, inclusiv o creștere la 39% a celor care spun că țara merge în direcția bună – de la 35% anterior – și o creștere la 36% a celor care cred că economia se îmbunătățește, de la 33%.
Daron Shaw, strateg republican care a realizat sondajul FoxNews împreună cu democratul Chris Anderson, a spus și el: “Președintele se confruntă cu două obstacole dificile – opoziția aproape unanimă și intransigentă a democraților și încăpățânarea prețurilor ridicate.”
Taylor Orth, director de jurnalism de date pentru sondaje la YouGov, a scris: “Americanii ar prefera, în general, ca Donald Trump să petreacă mai puțin timp pe politica externă și să se concentreze mai mult pe problemele interne și pe economie.”
De partea sa, Trump a scris pe Truth Social săptămâna trecută: “Sondajele mele sunt la cel mai înalt nivel din istorie. Mulțumesc!”
El a adăugat într-o postare separată: “Sondajele false și frauduloase ar trebui să fie, practic, o infracțiune… Voi face tot posibilul pentru a împiedica această escrocherie a sondajelor să meargă mai departe!”
Strategul republican Patrick Allocco a declarat pentru Newsmax că Trump “continuă să atragă sprijin dincolo de baza republicană,” citând “30% dintre independenți” și “4% dintre democrați,” adăugând că “59% dintre americanii din clasa muncitoare sunt încă de partea lui: asta e enorm înainte de alegerile de la jumătatea mandatului,” menționând totodată că echipa lui Trump întâmpină dificultăți în a se conecta cu femeile cu vârste între 21 și 44 de ani.
El a adăugat: “Dacă ați fost împotriva politicilor sale economice, dacă sunteți împotriva politicilor sale externe, dacă sunteți împotriva politicilor sale privind imigrația, sunt șanse mari să nu fi votat pentru președintele Trump în 2024. Ceea ce vedem acum este… această erupție de furie care fierbe și iese la suprafață.”
Adevărul este însă undeva la mijloc. Nemulțumirea alegătorilor este reală și ea s-a materializat în câteva victorii importante raportate de democrați în ultima perioadă.
Astfel, un candidat democrat a câștigat un loc în Senatul statului Texas într-un district suburban competitiv, rezultat considerat notabil într-un stat dominat istoric de republicani.
De asemenea, în mai multe alegeri speciale pentru funcții legislative statale și locale (în special în suburbii din Midwest și Nord-Est), desfășurate în noiembrie 2025,candidați democrați au obținut victorii sau au redus semnificativ marje republicane, rezultate raportate frecvent ca semnale de alarmă pentru GOP.
În plus, în legeri judiciare și administrative off-cycle (noiembrie-decembrie 2025), democrații sau candidații susținuți de democrați au câștigat mai multe curse pentru funcții judiciare și administrative la nivel statal, în contexte cu participare scăzută, dar relevante politic.
Potrivit Newsweek, institutele de sondare ale opiniei publice vor continua să publice săptămânal și lunar măsurători ale aprobării prezidențiale, ale sentimentului economic și ale priorităților pe teme de politică publică, care vor modela strategiile de campanie înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din 2026.
“Deținătorii de funcții republicani cred că beneficiile economice ale One Big Beautiful Bill (numele oficial al pachetului legislativ H.R. 1 din Congresul al 119-lea, adoptat ca lege de reconciliere bugetară și promulgat pe 4 iulie 2025), se vor resimți mai târziu în acest an, ceea ce va fi esențial pentru perspectivele GOP la alegerile de la jumătatea mandatului,” potrivit lui Daron Shaw.
Alegeri anulate?
Acesta este contextul în care Trump și unii dintre aliații săi au vorbit despre posibilitatea anulării alegerilor din 3 noiembrie, când republicanii ar putea pierde controlul asupra Camerei Reprezentanților, Senatului sau asupra ambelor. Una dintre variante ar fi invocarea așa-numitului Insurrection Act din cauza protestelor violente anti-ICE din Minnesota.
“Aș vrea să-mi puteți explica ce naiba se întâmplă în mintea publicului,” le-a spus el republicanilor din Camera Reprezentanților într-un discurs susținut la începutul lunii ianuarie.
Mai târziu, a adăugat: “Acum, nu voi spune: «Anulați alegerile. Ar trebui să anuleze alegerile,» pentru că presa falsă va spune: «Vrea să anuleze alegerile. E un dictator».”
Dar Trump a vorbit despre anularea alegerilor într-un interviu acordat Reuters în urmă cu câteva zile. El a spus că republicanii au avut atât de mult succes încât “dacă te gândești bine, nici n-ar trebui să mai avem alegeri.”
Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat ulterior că președintele “glumea” și “era ironic” când a vorbit despre anularea alegerilor.
Analiștii de la CNN au menționat însă că Trump a vorbit despre posibilitatea anulării alegerilor de luni de zile. Anul trecut, în septembrie, în timpul unei apariții alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Trump a aflat că Ucraina nu va organiza alegeri în perioada legii marțiale, pe durata războiului cu Rusia.
“Deci spuneți că în timpul războiului nu poți avea alegeri,” a afirmat Trump. “Așa că lăsați-mă să spun: peste trei ani și jumătate – deci vreți să spuneți că, dacă se întâmplă să fim într-un război cu cineva, nu mai sunt alegeri? Asta e bine.”
CNN a notat că, spre deosebire de Ucraina, SUA au organizat alegeri în mijlocul mai multor războaie: când britanicii au invadat în 1812 și când țara era în război cu ea însăși, în 1864. De asemenea, au avut loc alegeri în timpul celor două războaie mondiale, când milioane de americani luptau peste hotare.
CNN a scris că este de înțeles de ce Donald Trump se teme de alegerile intermediare din noiembrie. Așa cum am menționat anterior, partidul președintelui pierde aproape întotdeauna locuri la alegerile de la jumătatea mandatului, iar Trump știe că o pierdere chiar și mică ar putea transfera controlul Camerei Reprezentanților democraților. Acest lucru ar limita drastic agenda administrației, ar condiționa adoptarea bugetului și ar deschide calea pentru anchete parlamentare asupra Casei Albe. Trump a fost de altfel pus sub acuzare (impeached) de două ori deja de către democrații din Congres.
Din punct de vedere legal, președintele nu are puterea de a amâna sau anula alegerile. Constituția impune învestirea unui nou Congres la 3 ianuarie 2027, iar data alegerilor este stabilită prin lege federală. Deși statele administrează alegerile și pot ajusta proceduri în situații excepționale, nu există precedent pentru anularea sau amânarea alegerilor congresionale la nivel național.
Neîncrederea lui Trump față de sistemul electoral american este însă bine documentată, au afirmat analiștii americani. El a sugerat în repetate rânduri intervenții extraordinare, inclusiv folosirea puterilor de urgență, și a afirmat că alegeri câștigate de el ar fi fost “truncate.” Aceste declarații i-au determinat pe oficialii electorali să ia în calcul scenarii extreme, pregătindu-se juridic și instituțional pentru eventuale tentative de subminare a procesului electoral.
În practică, însă, Trump acționează prin mijloace mai concrete: redesenarea districtelor electorale, încercări de a spori controlul executiv asupra modului în care statele organizează alegerile și slăbirea mecanismelor de supraveghere electorală. Aceste schimbări pot avea efecte majore pe termen lung, remodelând Camera Reprezentanților și influențând cine votează și cum se votează.
De exemplu, republicanii și-au desenat nouă locuri suplimentare favorabile la nivel național, iar democrații au obținut șase, în principal în California. Republicanii văd oportunități suplimentare în Florida, în timp ce democrații plănuiesc o inițiativă de vot privind redesenarea districtelor în Virginia, în aprilie.
Dacă Curtea Supremă decide să slăbească și mai mult Voting Rights Act (Legea Drepturilor de Vot), republicanii ar putea, teoretic, să redeseneze hărțile în multe alte state.
Cu multe luni rămase până în noiembrie, este clar că alegerile intermediare reprezintă o preocupare centrală pentru Trump și administrația sa. Iar faptul că sondajele de opinie îi arată pe americani nemulțumiți de modul în care președintele își face treaba nu face decât să intensifice presiunile politice (și jocurile de culise) cu nouă luni până la un scrutin esențial.
Surse: Newsweek, FoxNews, Pew Research, RealClearPolitics, Reuters, New York Times, PBS, NPR, CNN, marist.edu, issuesinsights.com, harvardharrispoll.com, kff.org, angusreid.org, yougov.com, everycrsreport.com