Știrile 60m.RO

24 de milioane de euro. Miza bugetarilor de lux care contestă tăierile de la ASF, ANRE și ANCOM

Reforma eșuată deocamdată din autoritățile de reglementare ar aduce o economie la buget consistentă. Din reducerile de salarii și disponibilizările bugetarilor de lux, ar putea fi plătiți cu salariu mediu pe economie 2.564 de angajați de rând.

Bugetarii de lux de la ASF, ANRE și ANCOM au atacat în instanță tăierile de posturi și salarii decise de Guvernul Bolojan. ANCOM a avut chiar câștig de cauză la Curtea de Apel. ANRE și ASF așteaptă verdictul. Până una-alta, un lucru e cert. Reforma Bolojan în autoritățile de reglementare e blocată. Legea adoptată în septembrie nu e nici acum aplicată, la cinci luni distanță. 

Sindicaliștii din cele trei instituții au contestat noua organigramă și procedura de selecție. Ei sunt reprezentați de casa de avocatură a europarlamentarului AUR, Gheorghe Piperea, scrie Snoop. De altfel, partidul lui George Simion a atacat legea care taie cheltuielile bugetarilor de lux de la ASF, ANRE și ANCOM la Curtea Constituțională. Dar judecătorii au dat verde. 

Nu mai departe de joi, Curtea de Apel București a amânat pentru 29 ianuarie o decizie în cazul ANRE, într-un proces similar cu cel de la ANCOM. Sindicatele contestă reforma lui Ilie Bolojan.  

Care e miza bugetarilor care contestă reforma de la ASF, ANRE și ANCOM

Angajații celor trei instituții de reglementare au unele dintre cele mai bune salarii din România. Potrivit unui răspuns transmis la solicitarea Spotmedia, anul trecut, în vară, media salariilor bugetarilor de lux din ASF, ANRE și ANCOM depășește de două, chiar de trei salariul mediu net pe economie, care era în noiembrie de doar 5.615 lei. 

Veniturile medii nete ale bugetarilor de la ASF, ANRE și ANCOM

  • ASF –  13.562 lei
  • ANRE – 18.635 lei
  • ANCOM – 12.934 lei

Am făcut un calcul ca să vedem, în mare, cât ar economisi cele trei instituții dacă ar duce la capăt disponibilizările și tăierile de salarii prevăzute de reforma Bolojan. 

Salariile trebuie tăiate cu 30%, iar șefii să nu mai aibă prime grase până în 2029. De asemenea, trebuie reduse cu 10% posturile de specialitate și cu 30% cele de suport. 

Plecăm de la situația prezentată anul trecut în Parlament de șefii ASF, ANRE și ANCOM. 

ASF a anunțat o reducere de 80 de posturi din 544. Așadar, aproximativ 15% din total. La ANRE reducerea ar fi de 60 de posturi din 349 (concediere a 17,5% din personal). Iar la ANCOM s-ar desființa 160 de posturi din 736 (aproximativ 22% din totalul posturilor). De precizat că nu toate sunt ocupate, deci sacrificiul bugetarilor de la ASF, ANRE și ANCOM nu e atât de mare pe cât au prezentat șefii lor în Parlament. 

Număr de posturi care ar trebui să rămână după tăieri

ASF – 464 

ANRE – 289

ANCOM – 576

Cât ar fi reducerea de cheltuieli a celor trei instituții pe an, după tăierea posturilor, dacă toate posturile ar fi bugetate

Am înmulțit numărul total de posturi care ar trebui tăiate cu salariul mediu net lunar al bugetarilor din ASF, ANRE și ANCOM și cu 12 luni pentru a afla economia anuală la bugetul celor trei autorități de reglementare.  

ASF – 2.603.904 euro anual 

ANRE – 2.683.440 euro anual

ANCOM – 4.966.656 euro anual

TOTAL 10.254.000 euro

Cât ar fi reducerea de cheltuieli pe an, după disponibilizări, dacă salariile ar scădea cu 30%

Am calculat cât înseamnă 30% din salariu mediu net al bugetarilor din ASF, ANRE și ANCOM. Am înmulțit rezultatul cu numărul de angajați care ar rămâne după dispnibilizări, iar apoi cu 12 luni.

ASF – 464 de posturi = 4.530.792 de euro

ANRE – 289 de posturi = 3.877.570 de euro

ANCOM – 576 de posturi = 5.363.988 de euro

TOTAL 13.772.350 de euro

Așadar, economia totală ar fi de 24.026.350 de euro, pe an. La salariul mediu brut pe economie din noiembrie 2025, de 9.371 de lei, înseamnă aproape 2.564 de salarii. Adică peste 2.500 de salariați de rând ar putea fi plătiți din economiile pe care le-ar face bugetarii de la ASF, ANRE și ANCOM dacă ar accepta reforma Guvernului Bolojan. 

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button