Alegeri prezidenţiale în Polonia. Cursă strânsă între Andrzej Duda şi proeuropeanul Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei

Polonia organizează duminică primul tur al alegerilor prezidenţiale – amânate din cauza pandemiei de Covid-19 – pe fondul îngrijorărilor cu privire la standardele democratice. Votul va determina şi viitorul guvernului de dreapta care îl susţine pe actualul preşedinte Andrzej Duda pentru a câştiga un nou mandat.

Preşedintele în funcţie, Andrzej Duda, în vârstă de 48 de ani, candidează pentru un nou mandat, în timp ce zece candidaţi încearcă să-l înlocuiască, scrie AFP.

Sondajele de opinie arată că primarul oraşului Varşovia, Rafal Trzaskowski, un liberal din principalul partid de opoziţie Platforma Civică (PO), este cel care va intra în turul al doilea al prezidenţialelor, ce vor avea loc pe 12 iulie.

Victoria pentru Trzaskowski (de asemenea în vârstă de 48 de ani) ar însemna o lovitură grea dată guvernului condus de Partidul Ordine şi Justiţiei (PiS), care s-a bazat pe aliatul său Andrzej Duda pentru a susţine legislaţia controversată, în special reformele judiciare.

În timp ce PiS insistă că este nevoie de schimbări pentru a elimina corupţia din justiţie, criticii şi Uniunea Europeană insistă că acestea vor eroda independenţa justiţiei şi democraţia, la doar trei decenii după ce Polonia a ieşit din comunism.

Preşedintele american Donald Trump, care consideră administraţia conservatoare PiS drept un aliat cheie european, i-a oferit lui Duda „binecuvântarea” în această săptămână. Trump l-a invitat miercuri la Casa Albă, Duda fiind primul lider străin care a vizitat SUA de când a început pandemia de coronavirus, cu doar patru zile înaintea zilei alegerilor prezidenţiale din Polonia.

Programate iniţial pentru luna mai, alegerile au fost amânate din cauza pandemiei şi sunt organizate într-un sistem hibrid – vot poştal şi convenţional – cu scopul de a limita răspândirea infecţiei.

În timp ce cifrele oficiale arată peste 33.000 de cazuri confirmate de Covid-19 şi peste 1.400 de decese, ministrul Sănătăţii a recunoscut că există probabil până la 1,6 milioane de cazuri nedetectate în Polonia, o ţară a UE de 38 de milioane de locuitori.

Retorica anti-gay

Duda le-a promis polonezilor să apere o întreagă serie de avantaje sociale acordate de partidul său aflat la putere – inclusiv o alocaţie pentru copii şi pensii recalculate -, un argument-cheie – care a adus PiS al doilea mandat, obţinut la alegerile legislative din octombrie.

Preşedintele a susţinut atacurile PiS împotriva lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT) şi împotriva valorilor occidentale, în care criticii săi văd o diversiune de la suspiciunile de corupţie care vizează oficiali de rang înalt din PiS în gestionarea crizei Covid-19.

Atacurile anti-gay ale şefului statului în exerciţiu au declanşat proteste atât în Polonia, cât şi în străinătate.  

Făcându-şi campanie cu mottoul ”Ne-am săturat”, principalul rival al preşedintelui în exerciţiu, Rafal Trzaskowski, s-a anagajat să repare relaţiile cu Bruxelles-ul.

Modelul Budapesta?

De la câştigarea puterii în 2015, atât Duda, cât şi PiS-ul au provocat tensiuni cu UE, exercitându-şi influenţa prin intermediul companiilor de stat şi al radiodifuzorilor publici.

Unii analişti privesc alegerile ca fiind un moment crucial: un al doilea mandat de cinci ani pentru Duda ar permite PiS să facă schimbări şi mai controversate, în timp ce înfrângerea ar putea descătuşa puterea partidului.

„O victorie pentru Duda ar deschide calea către „consolidarea tendinţelor” din est, precum ascensiunea oligarhilor … şi o cotire către modelul de la Budapesta al lui Viktor Orban – acesta este pericolul”, a declarat politologul Universităţii din Varşovia, Anna Materska- Sosowska pentru AFP.

Potrivit ultimelor sondaje, Duda ar urma să obţină cu uşurinţă o victorie în primul tur, duminică, însă are doar 50% şanse în turul doi, la 12 iulie, probabil împotriva rivalului său liberal Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 7:00 şi se vor închide la ora 21:00 (orele locale), cu un exit-poll imediat ce se încheie votarea.

Sursa: www.mediafax.ro

• 
  UM-urile de presă dirijate de Securitate au demonizat cei mai harnici oameni ai națiunii române: Oierii veniți la București să își ceară drepturile!
  Asistăm la o campanie mediatică de o toxicitate fără precedent, în care UM-urile de presă dirijate din umbră de noua Securitate au primit un ordin clar: demonizarea celor mai harnici oameni ai națiunii române. În contextul recentelor proteste, în care ciobanii și fermierii și-au strigat disperarea, presa de partid și de stat a abandonat orice …
• 
  Mafia de partid și de stat are mai nou un dușman comun: Ciobanul român!
  Bucureștiul a fost recent scena unei confruntări disproporționate și revoltătoare. Într-o Românie în care interesele politice par să primeze în fața economiei reale, mafia de partid și de stat și-a găsit un inamic improbabil: ciobanul român. Nu vorbim despre agitatori de profesie sau despre grupuri de interese obscure, ci despre oameni care muncesc. Greu. Serios. …
• 
  Americanii învie un colos al industriei comuniste din România: Vin în țara noastră, fac o investiție mare și vor fi peste 150 de noi angajați doar în prima etapă
  Ministrul interimar al Apărării anunță faptul că a fost semnat contractul prin care firma americană US Ballistic va construi o nouă fabrică de muniție, la Sadu. Americanii vor investi 25 de milioane de dolari și în prima etapă vor angaja 150 de oameni, urmând ca ulterior numărul de angajați să crească. Învie fabrica de armament …
• 
  Dosarul Bogos intră într-o nouă etapă: Cristina Trăilă s-a dus la DNA și promite dezvăluiri la ieșire
  Cristina Trăilă s-a prezentat miercuri dimineață, 16 septembrie, la sediul DNA Iași, în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos, în care este urmărită penal pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii de foloase necuvenite. Fosta secretară generală adjunctă a Guvernului a precizat la intrare că nu a fost chemată de procurori, ci ea este …
• 
  675 de milioane de lei, bani de la buget pentru primele profesorilor! Ciolacu le-a trecut în acte ca fonduri europene
  Un nou raport al Curții de Conturi scoate la lumină o practică financiară îngrijorătoare la nivelul Executivului: mascarea unor cheltuieli uriașe din bugetul național sub iluzia unor fonduri europene. În centrul controversei se află primele de carieră acordate profesorilor, pentru care Guvernul condus de Marcel Ciolacu a scos din vistieria statului peste 675,5 milioane de …