Procuroarea din dosarul Vanghelie, față în față cu Nicușor Dan: „S-au permutat patru completuri de judecată și noi am fost puși în situația să observăm”

La întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și reprezentanți ai magistraților, una dintre intervenții a aparținut procuroarei din dosarul lui Marian Vanghelie, documentat în ancheta Recorder „Justiția capturată”. Aceasta a vorbit despre disfuncționalități grave din actul de justiție, presiuni ierarhice și lipsa mecanismelor de responsabilizare.

„Patru completuri schimbate în faza de fond”

Procuroarea a relatat că, în dosarul lui Marian Vanghelie, în faza judecății în fond, au fost schimbate patru completuri de judecată, situație în fața căreia acuzarea a rămas „doar un simplu observator”, fără pârghii de intervenție.

„Am sesizat conducerea direcției și a secției judiciare cu privire la aspectele care nu erau în regulă. Inclusiv hotărârea penală, din punct de vedere juridic, conținea derapaje evidente de la instituțiile de drept penal și de la un raționament logico-juridic coerent”, a afirmat Laura Deriuș, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.

În opinia sa, problema este una sistemică și extrem de periculoasă: lipsa asumării răspunderii pentru soluții care pot produce efecte majore.

„Intervine arbitrariul. Este esențial să stimulăm responsabilitatea magistratului atunci când emite astfel de soluții”, a spus procuroarea.

Experiență personală: revocarea din DNA, în ciuda deciziei CSM

Magistratul a relatat și propria experiență profesională, arătând cum mecanismele ierarhice pot fi folosite discreționar. În 2023, a cerut transferul de pe activitatea judiciară pe urmărire penală și a fost desemnată într-un dosar extrem de complex, cu 56 de suspecți.

„Când am intrat în dosar, avea 80 de volume. Când am fost scoasă, avea 300. Cred că aceste cifre vorbesc de la sine despre volumul de muncă”, a spus ea.

Cu toate acestea, conducerea direcției a insistat, în mod repetat, ca ea să fie retrasă din dosar. Ulterior, a fost declanșată o procedură de revocare din DNA, pe baza unor aspecte pe care Secția de procurori din CSM le-a considerat, în unanimitate, „nereale”.

„CSM a respins toate acuzațiile. Cu toate acestea, șeful direcției a dispus revocarea mea”, a declarat procuroarea.

Mandate blocate „de facto”, fără temei legal

Un alt episod relatat a vizat blocarea punerii în executare a unor mandate de percheziție emise de judecătorul de drepturi și libertăți. Deși instanța constatase existența faptelor, a probelor și gradul ridicat de specializare al suspecților, procuroarea susține că șeful secției a refuzat, în mod nejustificat, punerea în aplicare a mandatelor.

„Timp de zece zile, am fost ignorată de facto. Mi se spunea că nu a avut timp să le citească, deși legea nu condiționează executarea mandatelor de o evaluare a șefului de secție”, a afirmat ea.

În opinia magistratului, aceste practici creează sentimentul că activitatea procurorului este controlată permanent prin pârghii informale, dar cu suport legal.

„Ne simțim ca și cum un factor politic decide ce pot face, în orice moment, în orice dosar. Orice act, de la o citație până la o solicitare către judecător, presupune semnătura șefului”, a spus procuroarea.

Context: achitarea definitivă a lui Marian Vanghelie

Una dintre cele mai cunoscute achitări din justiția română, prezentată de Recorder în documentarul „Justiția capturată”, este cea a lui Marian Vanghelie, fost primar al Sectorului 5 între 2000 și 2015 și lider influent al PSD.

Trimis în judecată în 2015, Vanghelie a fost condamnat în primă instanță, în mai 2021, la 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu, luare de mită și spălare de bani, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 30 de milioane de euro.

La Curtea de Apel București, completul de judecată a fost schimbat de cinci ori, iar dosarul a avut aproximativ 150 de amânări. În martie 2025, Marian Vanghelie a fost achitat definitiv.