Datoria externă scapă de sub control: România a mai împrumutat 22 de miliarde de euro în doar zece luni
Datoria externă a României a crescut accelerat în primele zece luni din 2025, depășind 225 de miliarde de euro, potrivit BNR. Creșterea rapidă a îndatorării, deficitul uriaș de cont curent și dependența de finanțare externă ridică semne serioase de întrebare asupra sustenabilității economice și a politicilor fiscale.
România continuă să se împrumute într-un ritm alarmant. Potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României, „datoria externă totală a crescut, în perioada ianuarie-octombrie 2025, cu 22 de miliarde de euro, până la peste 225 de miliarde de euro”. Evoluția confirmă presiunea tot mai mare pusă pe finanțele publice și pe economia națională, într-un context marcat de dezechilibre structurale persistente.
BNR arată că datoria externă pe termen lung a ajuns la „peste 177 miliarde de euro la 31 octombrie 2025, reprezentând 78,7% din totalul datoriei externe”, în creștere cu 13,6% față de finalul anului trecut. În același timp, datoria externă pe termen scurt a urcat la „aproape 48 de miliarde de euro”, ceea ce indică o expunere ridicată la riscuri de refinanțare. Deși rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 17,1%, nivelul absolut al împrumuturilor rămâne îngrijorător.
Situația este agravată de deteriorarea contului curent. Conform BNR, „în primele zece luni ale anului, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 24 de miliarde de euro”, mai mare decât în perioada similară din 2024. Deficitul este alimentat de dezechilibrele din balanța bunurilor și de creșterea deficitului veniturilor primare și secundare, semn că economia produce mai puțin decât consumă și depinde tot mai mult de resurse externe.
În acest context, investițiile directe ale nerezidenților, de 7,2 miliarde de euro, deși în creștere față de anul trecut, nu reușesc să compenseze amploarea deficitelor. O mare parte a acestora provin din „creditele intragrup”, ceea ce înseamnă îndatorare suplimentară, nu capital nou în economie. Datele BNR conturează astfel o imagine tot mai fragilă a economiei românești, vulnerabilă la șocuri externe și tot mai dependentă de finanțare din afara țării.
