Hotelul Dunărea, de la poarta turiștilor spre București la ruina care păzește Gara de Nord
În timp ce gările centrale din alte capitale europene sunt înconjurate de clădiri istorice superbe, Gara de Nord are ghinionul unui peisaj nefericit, mai ales pentru o țară ce nu cunoaște războiul de aproape un secol. Din acest peisaj face parte și Hotelul Dunărea, o clădire absolut superbă, construită în stilul gării, care era odinioară locul preferat de cazare al turiștilor veniți în București. Din păcate, în prezent hotelul este în paragină, uitat și părăsit, și doar viitorul oferă speranțe de mai bine.
A fost un reper al zonei Gării de Nord, acum este una dintre cele mai cunoscute ruine din București. Este vorba despre Hotelul Dunărea, care odinioară era un reper al eleganței interbelice și una dintre primele alegeri pentru călătorii care soseau cu trenul în capitală. Din păcate, astăzi a ajuns o clădire lângă care te poți apropia cu greu, darămite să intri în ea, o poveste tristă din patrimoniul Capitalei.
Hotelul Dunărea și istoria sa
Hotelul a fost construit în anii ’30, în plină perioadă interbelică, și a fost cunoscut inițial sub numele Hotel Dinu, după numele proprietarului său. Construcția sa reprezenta un proiect ambițios menit să completeze zona Gării de Nord, care era deja un nod vital pentru transportul feroviar al României. Cu aproximativ 70 de camere, hotelul a devenit rapid alegerea preferată a călătorilor care intrau în București.
După naționalizare, clădirea a continuat să funcționeze ca hotel. La parter se afla celebrul magazin SORA (Societatea Română de Aprovizionare), foarte cunoscut în perioada comunistă, ceea ce transforma hotelul într-un punct de atracție pentru locuitorii din zonă.
Din nefericire, Hotelul Dunărea a fost afectat puternic și de două cutremure de-a lungul existenței sale, mai exact de cutremurul din 1940, care a afectat chiar și turnul cu ceas al clădirii, și bineînțeles cutremurul din 1977, care a șubrezit structura hotelului, structură deja afectată de trecerea timpului și de cutremurul precedent.
Proiectat de arhitectul Constantin Cănănău, Hotelul Dunărea reprezintă un exemplu valoros de arhitectură Art Deco în București.
Printre elementele sale distinctive amintim volumetria verticală accentuată, ferestrele înguste și repetate pe verticală, colțul curbat orientat spre intersecție și fațada simetrică și ritmată.
Alături de Gara de Nord, clădirea forma odinioară un ansamblu urban coerent, menit să sugereze modernitate și eleganță. Astfel, putem spune chiar că Hotelul Dunărea era un fel de frățior mai mic al gării, gândit tocmai să completeze aspectul pieței din fața Gării de Nord.
Cum a ajuns Hotelul Dunărea o ruină?
După Revoluție, clădirea a fost retrocedată, iar investitorii care au preluat-o nu au reușit să o readucă în circuit. În anii ’90, clădirea a ajuns în proprietatea unor investitori privați, unii dintre ei cu planuri ambițioase. Cu toate acestea, din cauza birocrației, a statutului de monument istoric și a costurilor ridicate pentru consolidare, niciun proiect nu a avansat.
De-a lungul anilor, au existat mai multe intenții de reconversie. Astfel, în 1998 a existat un plan de transformare într-un sediu de bancă, în 2016 proiectul Dunărea Boutique, cu apartamente premium, stil butic, iar între 2020 și 2023 a apărut propunerea realizării unui Centru Cultural al Sectorului 1. După cum poate confirma ruina de vizavi de gară, toate aceste proiecte fie au rămas la nivel de concept, fie la stadiul de documentație.
Încercarea Primăriei Capitalei de a expropria clădirea în 2019 a fost anulată în 2022 din motive juridice. Ulterior, Sectorul 1 a comandat expertize tehnice și studii, însă Curtea de Conturi a blocat cheltuielile pe motiv că instituția nu poate investi în clădiri pe care nu le deține. În concluzie, Hotelul Dunărea a rămas blocat între proprietate privată și administrație, fără o soluție concretă.
Situația Hotelului Dunărea azi
În prezent, fostul Hotel Dunărea se află într-o stare avansată de degradare. Fațada este fisurată și afectată de infiltrații, geamurile lipsesc sau sunt sparte, betonul structurii este expus, iar plantele cresc nestingherite direct din ziduri. Să nu mai menționăm resturile, gunoaiele și molozul din interiorul clădirii, plus animalele fără stăpân și oamenii străzii care vin aici ca să se ferească de vreme.
Clădirea este clasificată cu risc seismic I, ceea ce înseamnă pericol major la cutremur. Primăria Sectorului 1 a aplicat chiar o majorare de 500% a impozitului, considerând imobilul clădire neîngrijită. Cu toate acestea, până în toamna lui 2025, nu a început nicio lucrare de reabilitare, iar autoritățile nu au anunțat un plan concret.
