Peste 300 de profesori, intelectuali și artiști acuză Guvernul că sacrifică educația României
Profesori, artiști, scriitori și cercetători s-au unit într-o inițiativă civică fără precedent pentru a denunța politicile de austeritate ale Guvernului în educație. Într-o scrisoare manifest, semnatarii cer 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare, acuzând autoritățile că pun în pericol viitorul unei întregi generații prin tăieri de personal, comasări de școli și clase supraaglomerate.
Guvernul României este acuzat de peste 300 de profesori, intelectuali, artiști și jurnaliști că tratează educația ca pe o simplă cheltuială contabilă, și nu ca pe o prioritate națională. Inițiativa „Stop austerității în educație”, 5 principii pentru reconstrucția sistemului de educație din România”, lansată de Alianța pentru Educație, a fost semnată de personalități precum Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu, Radu Jude, Ada Solomon, Andi Vasluianu, Lia Bugnar, Lia și Dan Perjovschi, dar și de sute de profesori și cercetători din țară și diaspora.
Manifestul vine ca reacție la măsurile adoptate de Guvern – comasarea școlilor, tăieri de posturi, reducerea personalului auxiliar și supraaglomerarea claselor – măsuri prezentate ca „economii bugetare”, dar care, potrivit semnatarilor, lovesc direct în calitatea actului educațional și condamnă România la subdezvoltare.
Alianța pentru Educație avertizează că aceste politici „vor adânci abandonul școlar, vor accelera plecarea profesorilor din sistem și vor fragiliza democrația și economia României”.
Cei peste 300 de semnatari cer Guvernului să adopte cinci principii fundamentale pentru reconstrucția educației:
1. Educația ca prioritate națională, fundament al democrației și dezvoltării.
2. Acces egal pentru toți copiii, fără discriminare și fără a lăsa pe nimeni în urmă.
3. Finanțare corectă – 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare.
4. Alinierea la standardele europene, cu masă caldă, programe „școală după școală” și sprijin real pentru elevi și profesori.
5. Reconstrucția statutului profesorului, prin salarii decente, stabilitate legislativă și recunoaștere socială.
În prezent, România alocă puțin peste 3% din PIB pentru educație, mult sub media europeană de peste 5%. Consecințele sunt dramatice: un copil din patru abandonează școala înainte de liceu, iar numărul absolvenților de studii superioare este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
În loc să corecteze aceste vulnerabilități, Guvernul alege „soluții” care subminează viitorul țării: școli comasate, profesori suprasolicitați și copii înghesuiți în clase.
„Austeritatea în educație nu economisește bani, ci produce costuri sociale și economice uriașe pe termen lung”, avertizează semnatarii scrisorii. În opinia lor, actuala politică guvernamentală nu doar că distruge școala românească, dar periclitează și viitorul democratic și economic al României.
