Datoria publică a României explodează: creștere de peste 4 puncte într-un an. Guvernul ignoră semnalele de alarmă europene
România înregistrează o creștere alarmantă a datoriei publice, cu 4,1 puncte procentuale față de anul trecut, ajungând la 55,8% din PIB în primul trimestru din 2025. În timp ce oficialii vorbesc despre „nivel rezonabil”, tendința este clară: statul se împrumută accelerat, fără o strategie clară de stopare. În contextul în care datoria UE crește și ea, România riscă să intre pe un drum similar cu cel al Greciei și Italiei dacă nu își revizuiește politicile bugetare.
Într-un moment în care stabilitatea economică este tot mai fragilă la nivel european, România pare să ignore semnalele de avertizare și continuă să-și crească datoria publică. La finalul primului trimestru din 2025, țara noastră a atins un raport datorie/PIB de 55,8%, potrivit datelor oficiale. Este o creștere de 4,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2024 – un salt semnificativ într-un interval scurt.
Deși cifra este încă sub media Uniunii Europene (81,8%) și a zonei euro (88,0%), ritmul de creștere este îngrijorător. În loc să consolideze finanțele publice, guvernul pare să meargă în direcția opusă, într-un context în care cheltuielile publice continuă să crească, iar investițiile strategice reale sunt puține și fragmentate.
În Europa, împrumuturile cresc, iar România urmează trendul – fără frâne
Raportul Eurostat arată că datoria guvernamentală, exprimată ca procent din PIB, a crescut ușor și la nivel european:
• În zona euro: de la 87,8% la 88,0%România se apropie periculos de un prag critic
• În Uniunea Europeană: de la 81,2% la 81,8%
Totuși, creșterea României este de peste șase ori mai mare decât media zonei euro în același interval, ceea ce indică o slăbiciune internă, nu doar un context internațional defavorabil.
Grecia și Italia, în criză de zeci de ani – exemplul pe care România nu ar trebui să-l urmeze
Statele cu cele mai mari datorii rămân Grecia (152,5%) și Italia (137,9%). Aceste economii s-au confruntat deja cu crize sociale și financiare grave, tocmai din cauza unei datorii scăpate de sub control. România, deși departe de aceste niveluri, pare că alege același drum – încet, dar sigur.
Pe de altă parte, Bulgaria și Estonia au reușit să își mențină datoria sub 25% din PIB, demonstrând că o administrare prudentă este posibilă chiar și în condiții economice dificile.
În spatele cifrelor: titluri de valoare și împrumuturi tot mai frecvente
Componența datoriei guvernamentale europene arată o dependență masivă de piețele de capital:
• 84,2% din datoria zonei euro este reprezentată de titluri de valoare
• 13,3% sunt împrumuturi directe
• restul, numerar și depozite
România se aliniază acestui model, dar fără garanția unei gestionări sustenabile a împrumuturilor. Lipsa unor investiții concrete și productive care să justifice îndatorarea masivă devine tot mai evidentă.
PIB-ul crește pe hârtie, dar datoria crește mai repede
Deși PIB-ul este considerat barometrul principal al economiei, iar România a înregistrat o creștere economică modestă, aceasta nu ține pasul cu nivelul împrumuturilor. Practic, statul se împrumută mai repede decât produce.
Pe termen scurt, acest lucru creează o iluzie de stabilitate. Pe termen lung, însă, efectele se pot dovedi dezastruoase: dobânzi tot mai mari, presiune pe bugetul de stat, reducerea investițiilor și tăieri în sectoare-cheie precum sănătatea și educația.
România se apropie periculos de un prag critic
În loc să profite de marjele de manevră pe care încă le mai are, România pare să urmeze tiparul clasic al iresponsabilității fiscale: împrumuturi masive, creșteri de salarii și pensii fără acoperire și lipsa unei strategii de consolidare bugetară. Cu un ritm de creștere al datoriei mai agresiv decât al economiilor mari din UE, România riscă să-și compromită stabilitatea financiară în doar câțiva ani.
