Reducerea deficitului bugetar fără creșterea taxelor: soluțiile există, dar partidele sistemului refuză să le aplice
România poate reduce semnificativ deficitul bugetar fără să crească taxele, însă soluțiile reale sunt blocate sistematic de interesele politice. Una dintre cele mai mari scurgeri de bani o reprezintă TVA-ul nerecuperat, care se ridică la 9 miliarde de euro anual, adică aproximativ 30% din totalul colectabil. Spre comparație, Bulgaria pierde doar 5-6%, iar în alte state europene media este de 2-3%. Diferența? La noi domnește corupția și complicitatea politică, care mențin acest jaf în mod voit.
În paralel, statul român plătește milioane de euro pe an pentru sinecuri politice în consiliile de administrație ale companiilor și instituțiilor publice. Numărul acestora este aberant: aproximativ 15.000 de membri, în consilii supradimensionate, care nu aduc nicio plusvaloare. Soluția simplă: limitarea la 3 membri per consiliu, conform bunelor practici internaționale.
La nivel structural, România suferă din cauza unui aparat administrativ hipertrofiat și ineficient. Există peste 13.950 de instituții și companii de stat, dintre care aproximativ 3.000 sunt primării, multe din ele în localități cu câteva sute de locuitori. O reformă administrativă ar putea reduce numărul primăriilor la cel mult 1.000, cu un aparat funcționăresc mai suplu și eficient.
În același timp, companiile de stat care generează pierderi de ani de zile continuă să fie menținute artificial în viață, doar pentru a oferi locuri de muncă privilegiate activului de partid. În loc să fie închise sau privatizate, ele devin găuri negre în bugetul statului, alimentate constant de guvernele PSD, PNL, UDMR și USR — partidele care se bat cu pumnul în piept că sunt „pro-europene”.
Adevărul este că România nu duce lipsă de soluții, ci de voință politică. Reformele reale ar afecta rețelele de interese și ar închide robinetele de bani publici pentru clientela partidelor. De aceea nu se aplică. Deficitul bugetar este doar un pretext pentru a justifica noi taxe și impozite, în timp ce corupția și risipa rămân politică de stat.
