Expertul anticorupție al Salrom, fost spion militar implicat în mai multe scandaluri de corupție și supraveghere politică
Vasile Mugurel, fost general al serviciului secret al Armatei Române, este în prezent angajat ca expert în prevenirea și combaterea corupției la Societatea Națională a Sării – Salrom SA. Deși conduce Biroul Antifraudă și Anticorupție al companiei de stat, numele său apare în mai multe controverse din trecut, inclusiv acuzații de interceptări ilegale, delapidare și folosirea resurselor contrainformative în scopuri politice. În ciuda acestor episoade, oficialul susține că nu a depistat niciun caz de corupție în cadrul Salrom.
Vasile Mugurel a fost numit, în 2023, expert în prevenirea și combaterea corupției la Societatea Națională a Sării, Salrom SA, după ce fusese avansat la gradul de general de brigadă înainte de trecerea în rezervă. Postul a fost creat special în cadrul Biroului Antifraudă și Anticorupție al companiei, iar numirea s-a făcut cu sprijin politic, fiind promovat de directorul Dan Constantin Dobrea, cu susținerea fostului premier Nicolae Ciucă și a unor influenți lideri din PNL și PSD. Deși ocupă o funcție care ar trebui să vegheze la etica organizațională, Mugurel afirmă că, de când se ocupă de anticorupție la Salrom, nu a fost depistat niciun caz de fraudă, o afirmație ironică în contextul crizei de la Salina Praid.
Unul dintre cele mai grave episoade din cariera sa este scandalul de supraveghere politică, în care fostul colonel DGIA Doru Paraschiv l-a acuzat că, în calitate de ofițer superior al Direcției de Contrainformații și Siguranță Militară, ar fi participat la misiuni de monitorizare a întâlnirilor politice organizate de Gabriel Oprea și UNPR. Aceste operațiuni constau în „asigurarea contrainformativă” a unor evenimente cu caracter politic, ceea ce, potrivit martorilor, a implicat prezența activă a lui Mugurel și a generalului Marian Hăpău în spațiile unde aveau loc respectivele reuniuni. Implicarea serviciilor secrete militare în activități politice contravine grav legislației și statutului neutral al structurilor de informații.
Numele lui Mugurel apare și în așa-numita „Afacere Bragadiru”, un scandal de interceptări ilegale relatat în 2017 de România Liberă, în care ar fi coordonat operațiuni de urmărire a unor politicieni, alături de generalul Hăpău. Mai târziu, în 2021, fostul spion a fost menționat în legătură cu o delapidare de 180.000 de dolari din fondurile operative destinate situațiilor de criză sau război ale DGIA. Conform unui denunțător, Mugurel era unul dintre ofițerii care „propuneau spre aprobare” utilizarea fondurilor, în complicitate cu alți șefi ai structurii.
Un alt episod compromițător se referă la falsificarea documentelor pentru acordarea de recompense unor surse fictive. Potrivit fostului ofițer Paraschiv, Mugurel ar fi propus plăți pentru informatori inexistenți, prin documente false, direcționând astfel bani publici către „gruparea” din vârful DGIA. În ciuda acestor controverse și acuzații extrem de grave, Vasile Mugurel a fost promovat într-o funcție-cheie într-o companie de stat, unde ar trebui să asigure integritatea și transparența unei instituții aflate deja în criză.
Această succesiune de controverse ridică întrebări serioase nu doar despre trecutul lui Vasile Mugurel, ci și despre criteriile de integritate după care sunt făcute numirile în companiile de stat. Cazul său devine emblematic pentru paradoxul unei lupte anticorupție conduse de personaje cu istorii încărcate de suspiciuni și conexiuni politice opace.
