După ani de umilințe și amânări, România a fost primită în spațiul Schengen, dar nu din respect pentru români, ci din frică. Frica de valul suveranist care crește în Europa de Est, alimentat de nemulțumirile față de „dictatura Bruxelles-ului”. Este o victorie amară, obținută doar pentru a calma tensiunile și a preveni revoltele politice.
În timp ce România deschide larg granițele, Germania ridică ziduri. Controalele stricte introduse de Berlin la frontiere arată ipocrizia celor care cer solidaritate europeană doar când le convine. Românii rămân cetățeni de rangul doi, tolerați mai degrabă decât acceptați.
„Ne-au primit în club, dar nu ne-au dat cheia de la casă,” spun ironic analiștii politici. Uniunea Europeană pare să rămână o uniune doar pe hârtie, cu reguli flexibile pentru cei puternici și bariere pentru ceilalți.
Intrarea în Schengen ar fi trebuit să fie un moment de mândrie, dar s-a transformat într-un memento al inegalităților care definesc Europa de azi.