Republica Moldova: Scrutinul prezidențial și cel pentru aderarea la UE, declarate valide. Prezență record la urne!
Scrutinele desfășurate duminică în Republica Moldova au fost declarate valide, după ce 51,5 la sută dintre persoanele înscrise pe listele electorale au votat la prezidențiale, iar 49,8 la sută, pentru modificarea Constituției în vederea aderării la Uniunea Europeană (UE).
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este pe primul loc în preferinţele alegătorilor în primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale desfăşurat duminică, ea obţinând 41,82 la sută, conform rezultatelor parţiale după prelucrarea a peste 97 la sută din totalul proceselor verbale. Principalul ei contracandidat, Alexandr Stoianoglo, susţinut de socialiştii proruşi, are la ora 07.00 26,36 la sută.
În ceea ce priveşte referendumul, după preluucrarea a 98,33 la sută din totalul proceselor verbale, scorul este unul extrem de strâns, cu un uşor avans pentru “Da”, conform rezultatelor comunicate de Comisia Electorală Centrală.
Tot voturile din diaspora au mărit considerabil diferența dintre primii doi candidați la cea mai înaltă funcție în stat. Inițial, Maia Sandu conducea cu doar câteva procente în fața lui Alexandr Stoianoglo, însă sfârșitul numărării voturilor a consemnat un scor de 41,9, la 26,3 în favoarea actualei ocupante a funcției de președinte. Sandu și Stoianoglo merg în turul 2 al prezidențialelor, câștigător urmând să fie, indiferent de prezența la urne, candidatul care obține cel mai mare număr de voturi.
La alegerile desfășurate duminică, esențiale pentru viitorul Republicii Moldova, urnele de vot s-au închis , în majoritatea secțiilor, la ora 21:00. Două secții de votare din București și două din Moscova au prelungit programul de votare până la ora 23.00, din pricina cozilor mari formate de cei dornici să voteze. În trei secții de vot din Chișinău, programul a fost prelungit până la 22.00.
Potrivit informațiilor comunicate de autorități, prezența la vot prezidențiale a fost de 51,5 la sută, iar cea pentru referendumul legat de aderarea la UE, de 49,8 la sută. Astfel, ambele scrutine au fost declarate valide, fiind îndeplinită condiția ca la urne să fie prezenți cel puţin o treime din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale. Pe listele electorale din Republica Moldova sunt înscriși circa 3,3 milioane de alegători.
Autoritățile au mai precizat că pe durata alegerilor ”nu s-au înregistrat întreruperi ale procesului de votare și nici alte inconveniente”.
Totuși, au fost semnalate 146 incidente electorale, care ”sunt examinate”.
Cei mai activi alegători au fost, conform surselor citate, moldovenii din intervalele de vârstă 36 – 45 de ani și 56 – 65 de ani.
În diaspora, unde au fost cozi mari la secțiile de vot, cele mai bune rate de participare s-au înregistrat în Italia, Franța, Rusia și România, au mai precizat reprezentanții autorităților.
În România au fost deschise 16 secții de votare – trei în București și 13 în alte 11 orașe.
Scrutinul prezidențial a fost al cincilea de la declararea independenţei în care șeful statului este ales în mod direct, prin sufragiu universal. Asta după ce, pentru o perioadă semnificativă, preşedintele a fost ales de Parlament, lucru ce a provocat blocaje politice îndelungate.
Pentru președinție au fost 11 candidați, printre care actuala șefă a statului, Maia Sandu, considerată marea favorită a scrutinului.
Un candidat câștigă prezidențialele din primul tur dacă obține cel puțin 50 la sută plus un vot din totalul voturilor valabil exprimate. Dacă niciun candidat nu atinge acest prag, va fi organizat turul doi, la care participă primii doi clasați din turul 1. După turul 2, câștigător va fi candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent de prezența la vot.
La referendum, moldovenii au fost invitați să răspundă la întrebarea ”Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, crucială pentru viitorul acestei țări.
