29 iulie – Ziua imnului naţional al României

Ziua imnului naţional al României – Deşteaptă-te române!, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol şi jumătate de la Revoluţia română din anul 1848, Banca Naţională a României (BNR) a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie 1998, Zi a imnului naţional, simbol al unităţii Revoluţiei române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.
La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann, potrivit site-ului www.forter.ro.
Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania. A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.
„Deşteaptă-te române!” a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi, la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă.
„Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este „Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, conform www.cdep.ro.
Sursa: www.agerpres.ro
- Borfașul de la Snagov: Cum a trăit toată viața Călin Popescu Tăriceanu pe spinarea românilor
Călin Popescu Tăriceanu — fost premier, fost ministru, fost președinte al Senatului — reprezintă prototipul perfect al politicianului român care a transformat funcțiile publice într-o afacere personală profitabilă. Decenii întregi petrecute la butoanele puterii, decenii întregi plătite din buzunarul contribuabilului român. Iar rezultatul este vizibil cu ochiul liber pentru oricine trece prin zona de lux … - Urmează România? Germania vrea să introducă restricții pentru accesul copiilor la reţelele sociale
Partidul conservator al cancelarului Friedrich Merz, Uniunea Creştin Democrată (CDU), a adoptat sâmbătă o moţiune prin care solicită interzicerea utilizării reţelelor sociale pentru copiii sub 14 ani şi introducerea unor măsuri mai stricte de verificare digitală a vârstei pentru adolescenţi, transmite Reuters. Propunerile sporesc presiunea politică în Germania şi în restul Europei pentru adoptarea unor … - Începe marea bătălie din justiție: Interviurile pentru desemnarea șefilor celor mai importante Parchete din România
Interviurile pentru desemnarea şefilor Parchetului ICCJ, DNA şi DIICOT încep luni, când sunt programaţi candidaţii pentru conducerea Parchetului ICCJ. Cristina Chiriac, procuror şef serviciu la DNA Iaşi şi procurorul militar Bogdan Pârlog candidează pentru funcţia de procuror general, în timp ce actualul şef al DNA, Marius Voineag, candidează pentru cea de adjunct al procurorului general, informează News.ro. … - Ministrul Sănătății, acuzat că a generat panică cu privire la incidentul aeronavei HiSky
O aeronavă a companiei HiSky, care opera cursa București–Hurghada (zborul H48711), a declarat urgență la scurt timp după decolare și s-a întors pe Aeroportul Internațional Henri Coandă. La bord se aflau 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului, iar aeronava a aterizat în siguranță la ora 21:50, după activarea planului de intervenție preventivă. Potrivit Departamentul pentru … - VIDEO: Rusia generează controverse majore: Un banner afișat pe o ambasadă a declanșat un scandal uriaș în Coreea de Sud
Autoritățile din Coreea de Sud au reacționat după ce pe sediul Ambasadei Rusiei a fost montat un banner cu mesajul „Victoria va fi a noastră”. Banner-ul a apărut cu doar câteva zile înainte de împlinirea a patru ani de la începutul războiului din Ucraina. Controverse la Seul, din cauza bannerului afișat de ruși Banner-ul uriaș …




