La 25 septembrie 1872, era inaugurată Gara de Nord din Capitală, cea mai mare stație feroviară a României, şi se deschidea oficial prima linie ferată pe ruta Bucureşti-Ploieşti.
În același an, au fost date în exploatare liniile ferate Pitești — București — Buzău și Galați — Tecuci — Roman, în lungime de peste 600 km, cu 39 de stații.
Povestea Gării de Nord a început pe 10 septembrie 1868, când a fost aşezată piatra de temelie a clădirii, în prezenţa Regelui Carol I.
Clădirea gării, peroanele, dar și liniile s-au construit după planurile Ministerului Lucrărilor Publice, de Consorțiul Stroussberg. La început, în noiembrie 1870, odată cu deschiderea provizorie a liniei București — Ploiești, numele a fost de Gara Târgoviștei.
Deși Nicolae Ceauşescu plănuia să demoleze clădirea Gării de Nord şi să o mute la marginea Bucureştiului, edificiul a rămas pe amplasamentul inițial.
În prezent, rețeaua de căi ferate din România are o lungime totală de 20.077 km de linii, fiind a şaptea rețea ca mărime din Uniunea Europeană.
Sursa: Europa FM
- 2025 | Sistemul judiciar și CCR – un an de derapaje instituționale și încălcări ale separației puterilor în stat
În 2025, sistemul judiciar și Curtea Constituțională a României (CCR) au ajuns în centrul unor controverse politice și sociale profunde, iar percepția publică asupra independenței justiției și asupra separației puterilor în stat a fost puternic afectată. Într-un an în care democrația românească se confruntă cu numeroase tensiuni, aceste instituții, menite să apere statul de drept, … - RETROSPECTIVĂ 2025 | România: încălcări ale drepturilor omului, tensiuni instituționale și o societate pusă la încercare
În 2025, România s-a confruntat cu o serie de îngrijorări privind respectarea drepturilor omului, un tablou documentat de o combinație de rapoarte internaționale, decizii judiciare europene și analize ale organizațiilor pentru drepturile fundamentale. Dacă în mod normal respectarea drepturilor omului ar trebui să fie un element consolidat într-un stat membru al Uniunii Europene, realitatea de … - ROMÂNIA 2025 | Un an marcat de promisiuni neonorate și dezinformare, o retrospectivă critică a celor mai controversați politicieni
În 2025, scena politică românească a fost zguduită de evenimente care n-au făcut decât să alimenteze dezamăgirea publicului și să sublinieze fragilitatea dialogului democratic. Un an care ar fi trebuit să readucă stabilitate după turbulențele electorale, a devenit, în schimb, o defilare constantă de declarații publice dubioase, acuzații fără probe și promisiuni contradictorii. În acest … - Retrospectiva 2025 | România — De la democrație stabilă la „regim hibrid”: o analiză documentată a declinului democratic
În 2025, România a trecut printr-o transformare politică profundă, reflectată nu doar în dezbaterile interne, ci și în clasamentele și rapoartele internaționale. Indicatorii instituționali, percepțiile publice și analiza drepturilor fundamentale arată o erodare a elementelor esențiale ale democrației liberale – atât de mult încât analiști și organizații independente vorbesc despre România ca despre un „regim … - ROMÂNIA 2025 | Libertatea presei sub presiune: de la căderi în clasamente internaționale la cazuri de supraveghere, intimidare și obstrucționarea activității jurnalistice
În 2025, libertatea presei din România a intrat într-o zonă de risc vizibilă atât în indicatorii internaționali, cât și în episoade concrete care au pus presiune pe redacții și pe jurnaliști. Semnalul cel mai ușor de cuantificat a venit în primăvară, când România a coborât în clasamentul Reporteri fără Frontiere (RSF), ajungând pe locul 55 …
