Pe lângă posibilitatea de a-i interna pe bolnavi, începând de marți autorităţile îi pot plasa în carantină şi pe cei suspecţi. Noua lege prevede izolarea acestora pe toată perioada de incubaţie a bolii, aşa cum a fost ea documentată ştiinţific.
[Total_Soft_Poll id=”2″]
Potrivit noii legi, carantinarea unei persoane poate fi instituită doar pe baza informaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz. Carantina poate fi instituită la domiciliul persoanei vizate, într-o altă locuinţa aleasă de persoana vizată sau într-un spaţiu special al autorităţilor.
În carantină pot fi plasaţi, în primul rând, cei care au intrat în contact direct cu cel puţin o persoană confirmată cu o boală contagioasă. Dar în carantină vor ajunge şi cei care sosesc din zone cu risc epidemiologic ridicat pe baza datelor transmise la nivel naţional sau internaţional de autorităţile competente.
Sunt considerate țări cu risc ridicat cele în care rata cazurilor noi de îmbolnăvire, din ultimele 14 zile, raportată la 100.000 de locuitori, e mai mare decât cea înregistrată în România în perioada similară. Iar în acest moment sunt puţine astfel de tari dacă privim spre acest clasament întocmit de Centrul European pentru combaterea răspândirii bolilor. România se află pe poziţia a patra la rata infectărilor, aşadar doar cei care vin acum din Luxemburg, Suedia sau Portugalia vor fi obligaţi să intre în carantină pentru 14 zile.
De altfel, autorităţile au dispus între timp suspendarea zborurilor directe din România către mai multe ţări dar şi către altele din afara Uniunii Europene, precum Şerbia, Turcia dar şi Israel, Emiratele Arabe Unite şi Qatar, către care noi aveam zboruri directe. Asta deoarece Comisia Europeană a recomandat ţărilor UE să permită accesul în uniune doar din câteva state terţe. Lista cuprinde, în prezent 13 ţări din întreaga lume şi este actualizata la fiecare două săptămâni.
Dacă cineva refuză carantina sau dacă încalcă măsură carantinei, deși iniţial a consimţit-o, medicul sau organul de control recomandă iar direcţia de sănătate publică decide, în cel mult 8 ore, plasarea persoanei respective în carantină instituţionalizată dacă se constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase.
Carantina poate fi instituită pe durata perioadei de incubaţie a bolii în cauză. Măsură încetează la expirarea termenului specific acestei perioade sau înainte, dacă persoana vizată este confirmată că fiind deja infectată caz în care se va dispune izolarea acesteia.
Trebuie precizat şi ca măsură carantinei sau izolării poate fi atacată în instanţă. Oricine considera că îi sunt încălcate drepturile prin plasarea în carantină sau internarea în spital, atunci poate sesiza instanţă iar judecarea cauzei trebuie făcută de urgenţă în cel mult 24 de ore de la sesizare.
Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: “Având aceste pârghii legale şi cu respectarea de noi toţi a regulilor de precauţie, a dist fizice, a portului măştii, în interior, în mijl de transport în comun, la locul de muncă, noi speram să avem doar o creştere uşoară. Aceste două sapt sunt necesare tocmai pentru consumarea bolii la pozitivi.”
Sursa: www.stirileprotv.ro
- Rezistul Pîslaru spune că este întreținut de soție. Declarația de avere arată că soția are jumătate din venitul său. Împrumuturile fabuloase pe care le-a acordat Pîslaru
Viața pare a fi foarte complicată pentru Dragoș Pîslaru, ministrul demis al Investițiilor și Proiectelor Europene. Potrivit propriei declarații aproape lacrimogene, nici măcar nu-i ajunge salariul de ministru ca să trăiască decent. Ca ministru, Dragoș Pîslaru încasează lunar 2.300 de euro. Și, în conformitate cu afirmațiile făcute chiar de Pîslaru, atunci când nu era demnitar câștiga 7.600 … - Alexandra Căpitănescu a revenit în țară după performanța de la Eurovision: „România a demonstrat că poate fi un popor unit care își sprijină talentele”„O victorie importantă pentru noi, ca artiști care încă se dezvoltă”, a fost mesajul sincer pe care l-a transmis Alexandra Căpitănescu, duminică, pe Aeroportul Otopeni, în prima sa conferință de presă după ce ea și colegii săi de trupă s-au clasat pe locul 3 la Eurovision 2026. „Știu mai bine să cânt la microfon decât …
- Cine este omul-cheie din MAI din dosarul procurorilor de la Constanța: ‘Lecții de înot’, ordine de ministru și promisiuni de influență până la ÎCCJReferatul de arestare întocmit de procurorii Parchetului General în dosarul magistraților constănțeni Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan descrie un mecanism de influență și intervenții care, potrivit anchetatorilor, funcționa în jurul fostului șef al Parchetului Curții de Apel Constanța. Cei doi procurori au fost reținuți pentru 24 de ore, apoi arestați preventiv pentru 30 de zile, în perioada …
- O jurată a R. Moldova, plătită de statul român, a susținut o altă țară la EurovisionScandal major după ce România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, a luat locul 3 la Eurovision. Deși muzica trebuia să unească, se pare că dezbină relația România – R. Moldova.Juriul ales de Televiziunea Publică din Moldova a acordat României un punctaj umilitor, respectiv 3.Printre jurații Moldovei se află și Viktoria Cusnir, pe a cărei pagini de …
- Eurovision: Juriul Republicii Moldova a acordat punctajul maxim de 12 puncte Poloniei, în timp ce România, care s-a clasat pe locul trei, a primit doar 3 puncteMargarita Druță, renumita profesoară de limba engleză și spokesperson la ESC 2026, a fost pe cale de a renunța la prezentarea notelor juriului Republicii Moldova. „Eu l-am sunat pe domnul director de la Teleradio Moldova și i-am zis: Scuzați-mă, dar eu refuz să prezint asta. Eu am audiență de 1.600.000 de oameni din România, eu …
