După o lună de muncă grea la o fermă din Germania, o româncă se întoarce acasă cu doar 100 de euro

Un reportaj realizat de televiziunea germană Bayerische Rundfunk (BR) dezvăluie condițiile grele în care muncesc românii la fermele din Germania, efortul împins până la limită pe care îl depun zilnic și salariul derizoriu pe care îl încasează, de cele mai multe ori mult mai mic decât venitul minim.
Potrivit jurnaliștilor germani, fructele și legumele la ei în țară sunt ieftine datorită sezonierilor din Europa de Est de care angajatorii își bat joc.
Bayerische Rundfunk a prezentat și cazul unei tinere din România care, epuizată e atâta muncă, a decis să se întoarcă acasă după o lună, cu doar 100 de euro în buzunar. Ancuța are doar 21 de ani și un copil de crescut. În fața fermei de căpșuni și sparanghel din Saxonia Inferioară unde a muncit pe brânci, tânăra face o promisiune: „Nu mă mai întorc niciodată aici!”
Cum a ajuns Ancuța la ferma din Germania și ce i s-a promis
În perioada restricțiilor de călătorie, Ancuța a venit în Germania cu avionul, pentru o slujbă de culegător de căpșuni la o fermă din Saxonia Inferioară, unde i s-a promis un salariu minim de 9,35 euro pe oră.
După o lună, Ancuța a ajuns la capătul puterilor și împreună cu 40 de români vrea să plece de la fermă. A fost șocată după ce a primit primul salariu de doar 315 euro, salariul pe o lună. Patronii i-au explicat că atât îi revine, după ce i s-au reținut bani de chirie, mâncare și contravaloarea zborului. „Nu e corect”, strigă ea. Cei mai mulți români se află în aceeași situație.
Potrivit contractului de muncă, Ancuța ar fi trebuit să primească un salariu de de 1.122 de euro pentru 120 de ore de muncă pe lună, iar, în final, după plata tuturor obligațiilor privind cazarea și transportul ar fi trebuit să încaseze peste 54o de euro. Ea, însă, a primit mult mai puțin.
După ce și-a luat banii, Ancuța și alți români au decis să plece în România, cu microbuzul.
Ancuța a dat pe bilet 200 de euro și astfel, după o lună grea de muncă se întoarce la copilul ei cu doar 100 de euro.
Sursa: www.digi24.ro
- Reclamaţii privind agresarea unor copii la un centru educaţional din Ploiești
Poliţiştii au deschis un dosar penal pentru rele tratamente aplicate minorului după sesizări privind agresarea unor copii la un centru educaţional din municipiul Ploieşti, transmite Agerpres. „Poliţiştii din cadrul Inspectoratul Judeţean de Poliţie (IJP) Prahova – Secţia nr. 4 Poliţie Ploieşti efectuează verificări şi activităţi procedurale într-o cauză penală privind posibile fapte de natură abuzivă … - Nicușor Dan: Sunt convins că vom reuși să facem producția de drone România – Ucraina
Preşedintele Nicuşor Dan şi-a exprimat convingerea, marţi, că va exista o colaborare Ucraina – România în ceea ce priveşte producţia de drone, transmite Agerpres. „O bucăţică din programul SAFE este dedicată, adică bani din programul SAFE sunt dedicaţi acestui parteneriat între România şi Ucraina. Şi pentru că sunt bani, sunt convins că vom reuşi să … - Cutremur la Kiev: Procurorii cer arestarea fostului șef al administrației lui Zelenski
Procuratura Specializată Anticorupție din Ucraina (SAPO) a cerut arestarea fostului șef al administrației Președintelui Ucrainei, Andriy Yermak, cu opțiunea de a plăti o cauțiune de 180 de milioane de grivne , a anunțat șeful SAPO, Oleksandr Klymenko, într-un briefing, potrivit Suspilna.Yermak a fost anterior suspectat de implicare în spălarea a aproximativ 10,4 milioane de dolari … - România are o mină de aur, dar nu o exploatează
Cu aproape 40 de staţiuni atestate şi unele dintre cele mai diverse resurse naturale din regiune – de la ape termale şi nămoluri sapropelice la mofete şi saline – turismul balnear românesc are toate premisele să joace în prima ligă regională. În realitate însă, sectorul rămâne puternic dependent de piaţa internă şi vulnerabil la orice … - Ramona Ioana Bruynseels, o femeie educată! AUR trebuie condus de oameni pregătiți și neșantajabili
Ramona Ioana Bruynseels reprezintă un profil aparte cu o formare academică solidă și o carieră construită pe competență reală, dar prezența sa în AUR ridică o întrebare legitimă pe care tot mai mulți români și-o pun: ce caută o intelectuală autentică într-un partid condus după alte reguli? Alături de nume precum Dr. Mohammad Murad, Marius …




