Criza muşcă din finanţele statului: datoria publică a României explodează, ajungând la 428 miliarde lei, iar de la începutul anului până în mai, guvernul PNL a mai adăugat 55 mld. lei
Criza economică care a cuprins întreaga lume, adusă de pandemia COVID-19, începe să muşte din ce în ce mai mult din finanţele publice ale Românie: la finalul lunii mai 2020, datoria publică a statului a crescut la 428,3 mld. lei, în creştere cu 27 mld. lei faţă de luna martie şi cu 55 mld. lei mai mult decât la finalul lui 2019.
Datele sunt fost prezentate de către ministerul Finanţelor.
Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 39,9% la finalul lunii mai 2020, iar estimările indică că România va depăşi o datorie publică de 45% din PIB la finalul acestui an.
După moneda de împrumut, datoria publică a statului are următoarea componenţă: în lei 208,3 mld. lei, în creştere cu 8,9% faţă de finalul lui 2019, în euro, echivalentul a 188,4 mld. lei, în creştere cu 25%, în dolari americani echivalentul a 29,6 mld. lei, în scădere cu 1,7%, iar alte valute erau în echivalentul a 1,83 mld. lei.
Ministerul Finanţelor estimează un PIB de 1072,848 mld. lei pentru 2020, conform ultimei rectificări bugetare.
Datorită creşterii economice susţinute din ultimii 5 ani şi a scăderii dobânzilor la lei, toate guvernele au avut spaţiu să se împrumute din ce în ce mai mult, mai ales în perioada în care PSD-ul lui Dragnea a fost la putere.
Din păcate, venirea crizei economice adusă de COVID-19, care a implicat închiderea economiei în România, dar şi în întreaga lume, a pus guvernul în postura de a face cheltuieli mai mari pentru a susţine şomajul tehnic şi alte facilităţi fiscale care au fost date companiilor.
În 2015, datoria publică a fost de 269 mld. lei, un procent de 37,8% din PIB, în 2016 a urcat la 285,5 mld. lei, adică 37,3% din PIB, în 2017 a crescut la 301 mld. lei, cu 35,1% din PIB, în 2018 a crescut la 330 mld. lei, cu 34,7% din PIB, pentru ca în 2019 să crească la 373 mld. lei, adică 35,2% din PIB.
Analiştii cred că pragul de avarie a datoriei publice pentru România este la nivel de 45% din PIB, iar tot ce înseamnă peste acest nivel atrage atenţia pieţelor financiare.
România nu are o datorie publică mare ca procent din PIB, dar totul trebuie coroborat cu veniturile bugetare foarte mici, cele mai mici din Uniunea Europeană, şi care înseamnă o capacitate slabă a statului de colectare a taxelor şi impozitelor şi de a face faţă reacţiilor adverse, respectiv crizelor economice şi financiare.
Guvernul plăteşte în continuare dobânzi mai mari atunci când se împrumută, România fiind penalizată din cauza stării finanţelor publice, inflaţiei şi posibilităţii scăpării deficitului public de sub control , având în vedere că trebuie majorate pensiile şi dublate alocaţiile pentru copii.
În următorii ani, Guvernul, indiferent de numele lui şi culoarea politică, nu va reuşi să stopeze creşterea datoriei publice, având în vedere presiunea socială din ţară şi a retoricii populiste a partidelor politice.
În acest an, Guvernul PNL trebuie să finanţeze un deficit bugetar de 72 mld. lei, la care se adaugă reeşalonarea datoriilor anterioare, ceea ce înseamnă un serviciu de peste 100 mld. lei.
În 2021 va fi aceeaşi situaţie, iar analiştii se întreabă cum va fi finanţat serviciul de plată al datoriei publice, având în vedere că expunerile băncilor locale sunt la limita de risc, iar România este pe lista agenţiilor de rating pentru o posibilă scădere a ratingului din cauza situaţiei finanţelor publice, asta dacă guvernul PNL va merge înainte cu majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor.
În acest moment, dobânzile la care se împrumută ministerul Finanţelor s-au mai stabilizat în jurul la 4% la titlurile pe 10 ani, 3,76% la titlurile pe 5 ani, 3,24% la titlurile pe un an şi 3,14% la titlurile pe 6 luni, mai ales datorită intervenţiei BNR pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi a scăderii dobânzii de referinţă, ceea ce a dus la reducerea dobânzilor de tranzacţionare de la 6% în martie, când a venit criza, la 4% în acest moment.
BNR a redus dobânda de referinţă de 2 ori din martie încoace, de la 2,5% la 1,75% şi există posibilitatea să mai opereze cel puţin o reducere dacă situaţia se va înrăutăţi din cauza revenirii pandemiei şi a blocării pieţelor financiare.
Sursa: www.zf.ro
- SUA ar putea înceta sprijinul acordat Ucrainei în efortul de război, afirmă Donald Trump Jr
Donald Trump ar putea renunța la războiul din Ucraina, a declarat fiul cel mare al președintelui american într-o conferință din Orientul Mijlociu, notează The Guardian. Într-o tiradă lungă împotriva continuării luptelor din Ucraina, Donald Trump Jr. a mai spus că bogații „corupți” din Ucraina au fugit din țara lor, lăsând „ceea ce ei considerau a fi … - A început la sate sacrificarea porcilor de Crăciun. Autoritățile să stea deoparte
În fiecare sat din România, începutul lunii decembrie aduce același ritual: sacrificarea porcului. Este o tradiție veche, parte din identitatea noastră culturală, o practică transmisă din generație în generație. Oamenii nu fac spectacol, nu caută atenție, ci își duc mai departe obiceiurile care definesc viața rurală românească. Este un moment de familie, de comunitate, de … - Sărbătorile sărăciei! Coșul de consum costă aproape dublu față de acum 5 ani
Sărbătorile ar trebui să fie un moment al belșugului, al mesei pline și al bucuriei împărtășite în familie. Dar pentru mulți români, realitatea din 2025 este crudă: ceea ce odinioară era normal a devenit un lux. Coșul de cumpărături pentru Crăciun și Revelion costă aproape dublu față de acum cinci ani, iar veniturile nu au … - De ce votează bucureștenii „răul cel mai mic”: psihologia aversiunii la pierdere
Bucureștenii trăiesc într-un oraș complicat, unde deciziile politice par mai degrabă strategii de supraviețuire decât opțiuni reale pentru progres. Psihologia explică de ce, în loc să aleagă schimbarea, mulți preferă „răul cel mai mic”. Aversiunea la pierdere – mecanism demonstrat de Kahneman și Tversky – arată că oamenii simt o pierdere de două ori mai … - EXIT-POLL: Jumătate dintre bucureșteni spun că au votat răul cel mai mic
52% dintre cei care au răspuns la sondajul realizat de ARA Public Opinion, prezentat de Antena 3, spun că au ales răul cel mai mic. Procentul celor care declară că au pus ștampila pe candidatul care le place este mult mai mic. Antena 3 CNN prezintă, pe parcursul zilei de 7 decembrie, un exit-poll realizat de …
