CCR explică de ce urmărirea tranzacţiilor unei persoane care nu e inculpată este neconstituţională
CCR a găsit neconstituţionale mai multe prevederi legate de metodele de supraveghere folosite de autorităţi în cursul urmăririi penale. În motivarea deciziei, judecătorii Curţii arată că urmărirea tranzacţiilor unei persoane poate încălca drepturi şi libertăţi.
În motivarea deciziei 421/2020, judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) arată că obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane aflate în faza urmăririi penale se caracterizează printr-un grad ridicat de intruziune în viaţa privată, motiv pentru care poate duce la încălcarea unor drepturi şi libertăţi ale persoanei.
Tocmai de aceea, persoanele vizate de aplicarea unei asemenea metode de supraveghere trebuie să poată contesta măsura, motiv pentru care se impune „o obligaţie pozitivă din partea statului ce are ca obiect reglementarea, în cadrul legislaţiei interne, a unui <recurs efectiv> care să permită înlăturarea eventualei încălcări a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale”.
„Nu poate fi reţinută nici susţinerea reprezentantului Ministerului Public consemnată în încheierea de sesizare, în sensul că solicitarea de informaţii privind tranzacţiile financiare nu constituie o ingerinţă în viaţa personală. Dimpotrivă, tranzacţiile financiare ale unei persoane sunt de natură a oferi date despre încasările, plăţile, achiziţiile de bunuri şi servicii pe care o persoană le face cu titlu obişnuit sau doar în anumite perioade de timp, informaţii inclusiv cu privire la sănătatea (dacă ne gândim la servicii cu caracter medical) sau, cum este cazul în speţă, cu privire la localizarea persoanei la un moment dat”, argumentează judecătorii CCR.
Prin decizia amintită, CCR a hotărât că imposibilitatea de a contesta modul în care anchetatorii obţin date privind tranzacţiile financiare este neconstituţională. Sesizarea a fost formulată la CCR de către instanţa supremă, în urma unui proces deschis de judecătorul Horaţius Dumbravă.
În cursul urmăririi penale, procurorul poate cere supravegherea tehnică pentru cel mult 30 de zile, aceasta fiind dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul solicitant.
Potrivit Codului de procedură penală, procurorul poate executa supravegherea tehnică sau poate cere unui organ de cercetare penală să o realizeze. Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:
– interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă;
– accesul la un sistem informatic;
– supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
– localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
– obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane;
– reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale;
– utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor;
– participarea autorizată la anumite activităţi;
– livrarea supravegheată;
– obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Dintre toate acestea, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane a făcut obiectul analizei CCR, decizia urmând să devină obligatorie odată cu publicarea în Monitorul Oficial.
În ceea ce priveşte infracţiunile pentru care se poate dispune supravegherea tehnică, cele mai întâlnite au legătură cu securitatea naţională, traficul de droguri sau de persoane, spălarea de bani, şantajul, violul, evaziunea fiscală şi corupţia.
Sursa: www.mediafax.ro
- CTP: Ce va face Trump cu România
Spuneam că epoca umanistă, începută acum 250 de ani în America, s-a încheiat și tot America a declanșat acum epoca de piatră nucleară. Ceea ce se confirmă foarte repede: Trump declară că nu are de gând să reînnoiască tratatul nuclear cu Rusia: „Când expiră, expiră!”. Oricum, inspecțiile și verificările reciproce au încetat din 2022. China … - Impozitele locale în București sar puternic în 2026 cu majorări între +78% și +167% la apartamente
Impozitele locale vor crește în aproape toate cazurile în 2026 în București, iar diferențele dintre proprietari vor fi semnificative, în funcție de zona în care se află locuința și de vechimea clădirii. Analiza comparativă 2025–2026, realizată pe baza datelor centralizate de Sectoarele 1 și 3, și puse la dispoziția G4Media, arată că aceeași locuință poate … - Acordul UE-Mercosur: O victorie geopolitică împotriva influenței Chinei și un răspuns la protecționismul SUA, plus acces la metale rare
După mai bine de un sfert de secol de negocieri intense, Uniunea Europeană și țările Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay) au ajuns la un consens privind acordul de liber schimb. Dincolo de controversele din sectorul agricol, finalizarea acestui pact reprezintă o mișcare strategică de calibru pentru poziționarea Europei pe scena globală. Agathe Demarais, cercetător … - Avertismentul sumbru al lui Zelenski: Bucureștiul și Varșovia, în raza directă a noii amenințări rusești
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, după ce Rusia a fosit o rachetă Oreşnik pentru a ataca Ucraina, că, din perspectiva utilizării rachetelor balistice cu rază medie, aceasta reprezintă aceeaşi provocare pentru toţi: Varşovia, Bucureşti, Budapesta şi multe alte capitale, el pledând pentru necesitatea unui ”sistem de acţiune comun, un sistem de apărare colectivă – unul … - Statul preia controlul integral asupra Aeroporturilor București: CNAB intră din nou în proprietate publică
Compania Națională Aeroporturi București, entitate care operează cu rezultate financiare consistente aerogările Otopeni și Băneasa, urmează să fie din nou controlată integral de stat, conform deciziei de vineri a acționarilor. Decizia acționarului majoritar deschide calea renaționalizării CNAB Acționarul majoritar al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), care este statul român, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), a dat …
