Zgonea va coordona ”Poliția Internetului”, noul minister al Cenzurii! De asta s-a zbătut PSD să îl pună șef la ANCOM
Valeriu Zgonea, proaspăt numit de PSD la șefia ANCOM, după ce justiția eșuată a sistemului i-a spălat dosare penale va avea de implementat în acest an regulamentul european Digital Service Act (DSA), mai exact poliția internetului unde PSD va decide cine are voie să vorbească și cine nu. Presa, și așa o slugă a partidelor sistemului, va deveni oficios al partidului stat cu trei trandafiri în moț.
Zgonea va putea numi niște așa ziși notificatori de încredere care vor decide ce trebuie să apară pe internet și ce nu. Prin implementarea acestui program se va crea ministerul Cenzurii.
Autoritatea de reglementare în telecomunicații a obținut calitatea de coordonator de servicii digitale (DSC) în România al Digital Service Act (DSA) la începutul lunii martie, printr-un memorandum al Guvernului.
DSA se va aplica tuturor furnizorilor de servicii digitale începând din ianuarie 2024. În calitate de coordonator, ANCOM va avea atribuții de reglementare și supraveghere inclusiv în privința conținutului publicat pe Internet.
Noul regulament spune că autoritatea coordonatoare va numi o lista de notificatori de încredere din rândul societății civile sau al instituțiilor publice, care vor avea responsabilitatea de a reclama furnizorilor de servicii conținutul de pe Internet considerat ilegal după criterii stabilite de aceeași autoritate coordonatoare. Regulamentul european lasă la latitudinea fiecărui stat membru subiectele considerate sensibile, oferind doar câteva exemple precum terorismul, protecția drepturilor copilului etc.
La rândul lor, notificatorii de încredere sunt obligați să raporteze anual toate notificările înaintate furnizorilor de servicii digitale și măsurile luate ulterior de platforme în baza acestora.
Acești notificatori se vor putea îndrepta cu reclamații de conținut către furnizorii de servicii digitale, precum companiile care oferă servicii de Internet, furnizorii de nume de domenii (ex. ROTLD), platformele de comerț online (ex. eMag, OLX), furnizorii de servicii de găzduire sau rețele sociale (ex. Facebook sau TikTok).
Practic, este mult mai ușor de suspendat sau eliminat conținut considerat ilegal, iar timpul se întoarce în defavoarea celui reclamat. În cazul în care solicitarea este aprobată, proprietarul conținutului eliminat va trebui sa se adreseze instanței pentru a cere republicarea sau repunerea în funcțiune.
Platformele online și motoarele de căutare foarte mari, cum sunt Google, Bing, Booking sau Wikipedia, prezintă cel mai mare risc, potrivit Comisiei Europene, și vor trebui să respecte obligații mai stricte. Ele vor detalia cum funcționează algoritmii folosiți și vor publica registre cu publicitatea online.
