Vladimir Ionaș – sociologul cu un singur angajat și cu buzunarele pline din banii campaniei lui Nicușor Dan

Vladimir Ionaș se prezintă drept „expert în sondaje de opinie” și „președinte de organizație academică”. În realitate, omul este mai degrabă abonat la banii din campaniile politice decât la marile cercetări sociologice. Firma lui, The Center for International Research and Analyses SRL, are un singur angajat, dar a reușit, ca prin minune, să încaseze sume colosale din campania electorală a lui Nicușor Dan – date vizibile pe site-ul Autorității Electorale Permanente.

Nu vorbim de un institut cu zeci de cercetători și rapoarte științifice, ci de o companie mică, ținută la cald în zona zero a politicii, care știe să fie exact acolo unde curge banul electoral. Cu un singur angajat, dar cu legături strânse cu politicienii, Ionaș reușește să fie mereu aproape de sursa banilor publici și de campaniile bine finanțate.

Campania lui Nicușor Dan a fost prilejul perfect ca banii românilor să ajungă în buzunarele apropiaților primarului general. Cel mai probabil, sume importante au ajuns și la Vladimir Ionaș, însă acest lucru poate fi demonstrat doar de autoritățile competente.

În plus, Ionaș este și membru al Institutului Aspen, o organizație globalistă care promovează politici contrare intereselor statelor naționale. Aspen este cunoscut pentru rețeaua sa de influență ce conectează oameni din politică, afaceri și ONG-uri, servind deseori agendei marilor puteri și corporații, nu cetățenilor. Apartenența lui Ionaș la acest cerc ridică și mai multe întrebări despre loialitățile sale reale și despre cine beneficiază, în final, de activitatea sa.

În spațiul public, Vladimir Ionaș se prezintă ca un mare specialist în sociologie, analize și politică, însă totul se învârte în jurul banilor. La AEP apar clar sumele uriașe încasate din bani publici direcționați prin campanii. El critică adesea faptul că partidele sunt abonate la banii românilor, dar iată că și el folosește rețele similare pentru a încasa milioane.

Și, culmea ironiei, acest „sociolog” cu funcții publice mari – inclusiv în Cancelaria Prim-Ministrului – ar trebui să fie un model de etică și transparență. În schimb, exemplul pe care îl dă este acela al parazitului de campanie, care își rotunjește conturile sub pretextul cercetării și analizei electorale.

Cât de independent poate fi un „analist” care mănâncă direct din mâna politicienilor pentru care ar trebui să fie obiectiv? Cât de credibile sunt sondajele și „datele științifice” când ele sunt livrate de un beneficiar direct al banilor de campanie? În cazul lui Vladimir Ionaș, răspunsul pare clar: sociologia e doar o mască, banii sunt adevărata știință.