Un român cu salariu mediu are nevoie de peste 10 ani (sau 122 de salarii medii) pentru achiziția unui apartament nou de 50 de mp utili în București, arată analiza unei agenții imobiliare, folosind datele de la jumătatea anului. Atunci când sunt luate în calcul veniturile pe orașe, reiese că pentru achiziția unui apartament în capitală o persoană cu venit mediu de București are nevoie de aproximativ 7 ani, iar Clujul este cel mai greu accesibil oraș din piața imobiliară.
Locuințele au devenit mai puțin accesibile în capitala României în decursul anului 2022. Prețurile la apartamentele noi au crescut în numai un an cu aproximativ 19%. Câștigul salarial mediu net a crescut cu doar 12,3% în interval de un an.
Prețul mediu pentru apartamente vechi de vânzare din București a fost la 1.601 euro/mp, respectiv 1.963 euro/mp la locuințele noi, potrivit datelor preluate de la Imobiliare.ro. Salariul mediu net pe luna iunie 2022 a fost de 3.977 de lei (sau aprox. 804 Euro), la nivel național, conform Institutului Național de Statică.
În luna iunie 2022 erau necesari 10,17 ani sau 122 de salarii medii pentru achiziția unui apartament nou de 50 de mp utili în București.
Formula de calcul: Preț pe metru pătrat x suprafața utilă = cost achiziție apartament / salariu mediu = număr salarii medii necesare / 12 = număr ani necesari
În ianuarie 2021, salariul mediu era mai mic (696 euro), respectiv prețurile mai mici (1.451 Euro pe mp – apartamente noi și 1.359 de euro pe mp – apartamente vechi). În luna ianuarie 2021 erau necesari aproximativ 8,6 ani și 104 salarii medii pentru achiziția aceleiași locuințe.
Comparativ, în 2008, în plin boom imobiliar, erau necesare nu mai puţin de 393 de salarii medii pe economie pentru achiziţionarea unui apartament nou în Bucureşti sau o perioadă de muncă de aproape 33 de ani.
Un alt indicator important este cel de accesibilitate a locuințelor, menționează analiza. Acesta se calculează ca raport dintre prețul locuinței/mp raportat la salariul mediu pe economie, dintr-o perioadă anume. Un rezultat cât mai apropiat de 1 arată ca piata imobiliara este “mai accesibilă”, comparativ cu un rezultat supraunitar, care arată faptul că imobilele sunt din ce în ce mai “inaccesibile”, cu cât acest raport este mai mare.
Indicele de accesibilitate a locuințelor pe 2021 este de 1,4.
Conform datelor, din 2005 până în 2008, indicele de accesibilitate a locuințelor a început sa crească constant, an de an, odată cu instalarea crizei financiare, iar locuințele au devenit tot “mai puțin accesibile”, arată analiza imobiliară.
Înl 2008, anul crizei financiare și imobiliare, indicele de accesibilitate a atins un maxim de 5,3, după care în 2009 a fost de 3,9 și a început sa scadă până a ajuns, din nou, la 1,9 în 2016 și 2017.
Cel mai mic nivel a fost înregistrat în anul 2002, când indicele de accesibilitate a avut un nivel de 1,1. Altfel spus, in acel an, românii și-au putut cumpăra mai lesne proprietăți, întrucât venitul mediu era cu mult peste valoarea pieței imobiliare pe metru pătrat.
Pentru a afla indicele de accesibilitate pentru apartamentul din exemplul dat, se împarte prețul pe metru pătrat la salariul mediu net, folosind datele de mai sus (preț pe mp și salariul mediu net pe economie):
Indice de accesibilitate Apartamente Noi vs Apartamente Vechi
- 1.963 Euro/mp / 804 Euro = 2,4 (apartamente noi)
- 1.601 euro/mp / 804 Euro = 1,9 (apartamente vechi)
Așadar, apartamentele vechi din capitală sunt mai accesibile decât cele noi.
Cât de accesibile sunt locuințele în orașele românești?
Pentru a face o analiză la nivel național, a fost luat în calcul prețul mediu pe oraș și venitul mediu net pe oraș (și nu mediu național), folosind baza de date numbeo.com
Analiza extinsă la nivel național arată că în topul celor mai accesibile apartamente potrivit datelor colectate, clasamentul se prezintă astfel:
Analiza a utilizat datele statistice agregate de site-ul numbeo care conține statistici referitor la costul vieții în diferite orașe ale lumii. Prețul pe mp folosit este prețul pe mp a unei locuințe situate în afara zonei de centru al orașului, iar la calculul numărului de ani s-a luat suprafața unui apartament de 2 camere de 50 mp utili.
Scumpiri considerabile și locuințe tot mai greu accesibile
Piața rezidențială din România se îndreaptă către un nou record de livrări și în acest an, însă ritmul dezvoltărilor nu a ținut pasul cu evoluția cererii din ultimii doi ani, arată o analiză a companiei de consultanță imobiliară Colliers din august. De asemenea, prețul locuințelor noi continuă să crească, pe măsură ce noile proiecte înglobează creșterea prețurilor materialelor de construcție, subliniază consultanții Colliers. În ultimii doi ani, locuinţele au înregistrat scumpiri considerabile. Pentru prima dată din 2015 încoace, nivelul salariilor din România a crescut cu o rată atât sub cea a inflației, cât și sub cea a creșterii prețurilor rezidențiale. Dacă la începutul anului 2021 era nevoie de cca 7,5 ani de salariu mediu pentru a cumpăra apartamentul mediu, acum vorbim de o perioadă de cel puțin 8 ani, arată datele analiștilor.
Situația în Europa
Potrivit unei cercetări realizate de portalul ungar Ingatlan.com anul trecut, în Capitala Ungariei putea fi cumpărat un apartament cu o suprafaţă de 50 metri pătraţi timp de 8,5 ani dintr-un salariu mediu net, la Praga este nevoie de 8,6 ani, iar în Varşovia de 8,8 ani. La Bratislava, timpul mediu de economisire este de aproximativ 11 ani. Din datele cercetării a mai rezultat că, deși prețul pe metru pătrat este cel mai mic în Capitala României (un apartament cu o suprafaţă de 50 de metri pătraţi costă 28,5 milioane de forinți), în București un apartament poate fi cumpărat timp de peste nouă ani dintr-un salariu mediu net.
Portalul a examinat, pe baza datelor oficiale, câţi ani sunt necesari pentru a achiziţiona o casă dintr-un salariu mediu la Budapesta, Praga, Bratislava, Varşovia şi la Bucureşti.
