Un maghiar originar din România, ales preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie a Ungariei
Un maghiar originar din România, Zsolt András Varga, a fost ales luni, de către Parlamentul de la Budapesta, în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie a Ungariei (Kúria), transmite MTI.
Zsolt András Varga a fost ales preşedinte al Curţii Supreme prin vot secret, cu 135 de voturi pentru şi 26 împotrivă şi urmează să preia funcţia începând cu data de 2 ianuarie 2021.
Potrivit Constituţiei Ungariei, preşedintele Curţii Supreme este ales la propunerea şefului statului, pentru o perioadă de nouă ani, iar pentru alegerea sa au fost necesare două treimi din voturile parlamentarilor. Preşedintele Ungariei, János Áder, l-a propus pe Zsolt András Varga în data de 5 octombrie în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, precizează MTI.
András Zsolt Varga s-a născut la Târgu Mureş. Este licenţiat în Drept, a absolvit în 1995 Universitatea “Eötvös Loránd” din Budapesta, unde şi-a dat şi doctoratul, apoi a susţinut teza de abilitate la Universitatea Catolică “Pázmány Péter” din Budapesta. Începând din 2012 este şi profesor universitar.
El a lucrat în cadrul mai multor parchete din Budapesta, apoi a ajuns la instituţia comisarului pentru drepturile fundamentale – care îi corespunde celei al Avocatul Poporului din România – unde a devenit şeful instituţiei. A ocupat de două ori funcţia de procuror general adjunct, apoi a devenit membru al Comisiei de la Veneţia. Din septembrie 2014 este judecător al Curţii Constituţionale din Ungaria. Între 2017 şi 2019 a fost vicepreşedinte al subcomisiei de drept internaţional a Comisiei de la Veneţia, iar mai târziu a devenit vicepreşedinte al subcomisiei Curţii Constituţionale din Ungaria.
- Sindromul „soldatului simionist”: Trădătorul care își transformă sistematic partidul într-o sectă de slugi și lachei
Deputați sau simpli executanți din partid au început să se bată cu pumnul în piept, declarându-se mândri „soldați simioniști”. Această etichetare ridică o întrebare fundamentală: de ce nu „AUR-iști”? De ce un parlamentar, ales de români pentru a-i reprezenta în forul legislativ, simte nevoia viscerală să se subordoneze public unui singur om? Răspunsul la această … - ANCHETĂ EXPLOZIVĂ | Mercenarul digital al liderilor controversați: Cum a ajuns românul Lucian Despoiu, susținut de frăția Predoiu-Stefanovici, păpușarul alegerilor de la Vucic și Thaçi până în IndoneziaRăzboaiele moderne pentru putere nu se mai poartă cu tancuri sau pe ecranele televiziunilor obosite, ci în liniștea serverelor, prin algoritmi, micro-targetare și manipulare psihologică în masă. În acest univers opac al campaniilor digitale, unde democrația este redusă la o ecuație de date și bugete cu șase zerouri, un român a devenit unul dintre cei …
- George Simion nu este o alternativă la Sistem, ci un trădător care își devorează propriii oameniZgomotul asurzitor al crizei politice naționale funcționează astăzi ca un paravan perfect pentru trădătorul George Simion. În timp ce atenția publică este captată de incapacitatea partidelor tradiționale de a forma un guvern, o criză internă de proporții catastrofale devorează din temelii partidul AUR. Formațiunea sveranistă se află în realitate pe marginea prăpastiei, la un pas …
- Europarlamentar Impostor AUR cere la Bruxelles intervenția UE pentru dizolvarea Parlamentului RomânieiScenă de comedie absurdă la Bruxelles: în timp ce la București jocurile erau deja făcute, iar Guvernul Luca Niculescu avea deja toate voturile asigurate, la Parlamentul European se consuma un comedie politic de un ridicol desăvârșit. „Liderul europarlamentarilor” partidului a început să silabisească solemn foi pline de concepte mult prea mari pentru capacitatea sa de …
- Sărăcia stinge lumina: Românii și-au tăiat consumul de curent cu peste 11%, în timp ce „băieții deștepți” exportă energia pe bandă rulantăConsumul de energie electrică al populației a înregistrat o scădere de 11,3% în primele opt luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). La nivel național, consumul final de electricitate s-a redus cu 4%, în timp ce exporturile de energie au crescut. Consumul …
