Un maghiar originar din România, ales preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie a Ungariei
Un maghiar originar din România, Zsolt András Varga, a fost ales luni, de către Parlamentul de la Budapesta, în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie a Ungariei (Kúria), transmite MTI.
Zsolt András Varga a fost ales preşedinte al Curţii Supreme prin vot secret, cu 135 de voturi pentru şi 26 împotrivă şi urmează să preia funcţia începând cu data de 2 ianuarie 2021.
Potrivit Constituţiei Ungariei, preşedintele Curţii Supreme este ales la propunerea şefului statului, pentru o perioadă de nouă ani, iar pentru alegerea sa au fost necesare două treimi din voturile parlamentarilor. Preşedintele Ungariei, János Áder, l-a propus pe Zsolt András Varga în data de 5 octombrie în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, precizează MTI.
András Zsolt Varga s-a născut la Târgu Mureş. Este licenţiat în Drept, a absolvit în 1995 Universitatea “Eötvös Loránd” din Budapesta, unde şi-a dat şi doctoratul, apoi a susţinut teza de abilitate la Universitatea Catolică “Pázmány Péter” din Budapesta. Începând din 2012 este şi profesor universitar.
El a lucrat în cadrul mai multor parchete din Budapesta, apoi a ajuns la instituţia comisarului pentru drepturile fundamentale – care îi corespunde celei al Avocatul Poporului din România – unde a devenit şeful instituţiei. A ocupat de două ori funcţia de procuror general adjunct, apoi a devenit membru al Comisiei de la Veneţia. Din septembrie 2014 este judecător al Curţii Constituţionale din Ungaria. Între 2017 şi 2019 a fost vicepreşedinte al subcomisiei de drept internaţional a Comisiei de la Veneţia, iar mai târziu a devenit vicepreşedinte al subcomisiei Curţii Constituţionale din Ungaria.
- Ungaria, deranjată de Autostrada Moldovei
Presa maghiară a scris despre deschiderea tronsonului Adjud–Focșani, parte a autostrăzii A7, subliniind că, deși legătura dintre București și Adjud este acum continuă. Marți, 23 decembrie, s-a deschis circulația pe tronsonul Focșani–Adjud al Autostrăzii A7. Odată cu deschiderea acestui tronson, adaugă Cristian Pistol, România a atnis borna de 1.418 km. Citând Asociația „Pro Infrastructura”, site-ul Vilaggazdasag notează că tronsonul Focșani–Adjud … - România la răscruce: între jaful instituționalizat și șansa unei schimbări reale
România se află într-un moment de tensiune istorică, în care direcția viitoare nu mai poate fi mascată de discursuri goale sau de promisiuni reciclate. După decenii de tranziție fără sfârșit, întrebarea a devenit brutal de simplă: acceptăm să fim conduși în continuare de aceiași escroci care au drenat resursele statului sau alegem, în sfârșit, schimbarea … - Nu poți să fii patriot și să aperi borfașii care au jefuit țara. Suveraniștii trebuie să fie un exemplu pentru societate
În ultimii ani, discursul suveranist a câștigat tot mai mult teren în spațiul public românesc. Ideea de suveranitate, demnitate națională și apărare a interesului național a rezonat cu milioane de români sătui de trădări politice, de corupție instituționalizată și de umilințe repetate. Tocmai de aceea, această mișcare are o responsabilitate uriașă: nu poate deveni paravanul … - Primarii din Ilfov jefuiesc județul după bunul plac și îl țin în mizerie
Județul Ilfov, aflat în jurul Capitalei, ar trebui să fie un motor de dezvoltare a regiunii, un pol economic și urban în continuă expansiune. În realitate, însă, scena administrativă locală este umbrită de un flagel profund: corupția endemică a unor edili locali, care a secătuit resursele publice, a subminat încrederea cetățenilor și a transformat administrațiile … - Bolojan îi arde pe primari, președinții și vicepreședinții de consilii județene. Nici anul acest nu vor beneficia de pensii speciale
Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene nu vor beneficia de pensie specială anul viitor, potrivit unei prevederi din primul pachet cu măsuri fiscale pe care Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament în iulie 2025, fără a face vreo ajustare în „Ordonanța trenuleț”, instrumentul tradițional prin care acest privilegiu era lăsat în așteptare, …
