Un bărbat nevăzător care a locuit în azilele de la Bihor rupe tăcerea: Mâncare suficientă, dar de rea calitate, pensia mergea toată în conturile lui Pașca
Un bărbat nevăzător care a locuit în unul din azilele lui Viorel Pașca face dezvăluiri despre atmosfera din casele de la Bihor. Omul spune că era bine tratat de personal, că primea mâncare suficientă și că era spălat și schimbat săptămânal cu haine curate. Are însă și două reclamații: prima, că mâncarea nu era de bună calitate și a doua că pensia lui mergea direct în conturile lui Viorel Pașca.
Ce dezvăluie omul
Francisc Gecsi este nevăzător și este unul dintre cei peste 400 de oameni care au locuit în azilele lui Viorel Pașca. Acesta a ajuns acum la un spital din Oradea, acolo unde a fost operat.
”A fost și bine, și rău. Era mâncare suficientă, dar era slabă de calitate. Cu personalul m-am înțeles foarte bine. Ceartă am auzit, că se certau unii cu alții, dar bătăi de văzut nu am văzut, că eu nu văd.
Curățenia, curățenie. În fiecare săptămână făceam baie, primeam haine de schimb curate. Nici afară nu prea umblam, că nu aveam cu cine să mă duc, și aici numai cu sprijinitor mă duc. Am pensie, da. Mergea la domnul Pașca. De la bun început când am ajuns la azil deja a luat toată pensia până la ultimii 5 bani . Era pensia peste două mii de lei. Veneau prin poștă direct la contul lui domnul Pasșca.
Erau mulți care nu aveau pensie, niciun fel de venit și stăteau acolo”, a povestit bărbatul.
De ce a fost eliberat pe control judiciar Viorel Pașca
Instanţa care a decis plasarea sub control judiciar a lui Viorel Paşca şi a membrilor familiei sale, în dosarul azilelor ilegale din judeţul Bihor, respingând astfel solicitarea procurorilor de plasare în arest preventiv, afirmă că, deşi Ministerul Public formulează acuzaţia de trafic de persoane în formă continuată, invocând 210 acte materiale, ”actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate corespunzătoare fiecărui act material şi nici nu descriu, în mod distinct, situaţia de fapt aferentă fiecăreia dintre acestea”. De asemenea, instanţa mai consemnează că ”activitatea desfăşurată de inculpaţi s-a dezvoltat şi s-a menţinut în timp într-un context în care chiar instituţiile statului apelau la inculpaţi pentru rezolvarea unor situaţii pe care nu reuşeau să le gestioneze prin propriile mecanisme instituţionale”.
„Judecătorul observă, totodată, că, deşi Ministerul Public reţine în sarcina inculpaţilor săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată prin raportare la un număr de 210 acte materiale, până la acest moment procesual actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate corespunzătoare fiecărui act material şi nici nu descriu, în mod distinct, situaţia de fapt aferentă fiecăreia dintre acestea. Deşi această modalitate de formulare a acuzaţiei nu împiedică reţinerea existenţei suspiciunii rezonabile cu privire la mecanismul infracţional descris de acuzare, prezintă relevanţă în aprecierea caracterului necesar şi proporţional al celei mai severe măsuri preventive. Cu cât acuzaţia priveşte un număr mai mare de acte materiale şi un fenomen infracţional de o asemenea amploare, cu atât exigenţele privind individualizarea situaţiei de fapt devin mai ridicate, inclusiv în etapa verificării necesităţii măsurii preventive”, se arată în motivarea deciziei prin care Viorel Paşca, deţinătorul azilelor ilegale din Bihor şi membri ai familiei sale şi apropiaţi au fost plasaţi sub control judiciar, deşi DIICOT solicitase arestul preventiv în acest caz.
Conform documentului obţinut de News.ro, instanţa a precizat că, în lipsa unei asemenea individualizări, nu poate verifica, în această etapă procesuală, în ce măsură fiecare dintre actele materiale reţinute de acuzare corespunde unei situaţii concrete de exploatare, fiind nevoită să realizeze analiza exclusiv prin raportare la mecanismul infracţional descris în ansamblu.
