Politică

UE pregătește măsuri de austeritate pentru țările îngropate în datorii de politicieni incompetenți, gen Ciucă și Ciolacu

Majoritatea statelor membre ale UE nu vor putea să-și atingă obiectivele de investiții în școli, spitale și locuințe după ce vor fi aplicate noi reguli de guvernanță economică adoptate de Comisia Europeană, spune Confederația Europeană a Sindicatelor (CES).

Cifrele Executivului comunitar arată că investițiile în infrastructura socială a Europei sunt deja cu 192 miliarde de euro mai mici pe an decât ar fi necesar pentru a satisface nevoile cetățenilor. Investițiile trebuie sporite anual cu 120 miliarde de euro în sănătate, 57 miliarde de euro în construcția de locuințe la prețuri accesibile și 15 miliarde de euro în educație. Noua legislație pregătită de oficialii UE este un fel de „Ordonanța trenuleț”, adoptată de Guvernul României la sfârșitul anului trecut și prin care au fost impuse o serie de constrângeri în cheltuirea banilor publici pentru reducerea deficitului bugetar. 

Un raport realizat de  Fundația New Economics pentru CES a constatat că regulile fiscale propuse, care ar impune limite arbitrare ale datoriei și deficitului începând cu 2027, ar însemna că:

– 18 state membre, printre care se numără și România, nu vor putea face investițiile sociale necesare (tabelul 1);

– Atunci când sunt luate în considerare nevoile de investiții ecologice, doar trei state membre vor avea capacitatea fiscală de a îndeplini obiective de investiții ale UE (tabelul 2);

– Chiar dacă Fondul de Redresare și Reziliență (FRR) al UE ar fi extins, doar cinci țări ar fi capabile să-și atingă obiectivele de investiții sociale și ecologice.

 Cele 18 state membre care nu pot îndeplini obiectivele UE de investiții sociale (https://etuc.org/en/pressrelease/study-social-cost-austerity-rules)

Țara Estimare cheltuielilor necesare pentru investiții sociale (% din PIB) Estimare cheltuielilor necesare pentru investiții sociale (euro la prețurile din 2021) Creștere maximă a cheltuielilor conform regulilor fiscale, 2027

(% din PIB) Creștere maximă a cheltuielilor conform regulilor fiscale, 2027(Prețuri euro în 2021)

Grecia 0,5% 920 milioane 0,5% 900 milioane

Cipru 0,4% 110 milioane 0,2% 50 milioane

Bulgaria 0,4% 250 milioane 0,0% 0

Portugalia 0,6% 1,3 miliarde 0,0% 0

Germania 0,5% 19,3 miliarde -0,1% -3,6 miliarde

Spania 0,6% 7,7 miliarde -0,1% -1,2 miliarde

Austria 0,5% 2 miliarde -0,1% -410 milioane

Letonia 0,3% 100 milioane -0,2% -70 milioane

Franța 0,4% 11,2 miliarde -0,2% -5 miliarde

Italia 0,4% 8,1 miliarde -0,2% -3,6 miliarde

Slovenia 0,4% 180 milioane -0,3% -157 milioane

Polonia 0,5% 2,7 miliarde -0,4% -2,3 miliarde

Finlanda 0,4% 1 miliard -0,4% -1 miliard

Malta 0,3% 40 milioane -0,5% -80 milioane

Belgia 0,5% 2,5 miliarde -0,5% -2,5 miliarde

România 0,4% 1 miliard -0,5% -1,2 miliarde

Ungaria 0,4% 570 milioane -0,6% -920 milioane

Slovacia 0,6% 570 milioane -0,8% -800 milioane

În loc de investiții, tăieri de peste 100 miliarde euro

 Concluziile raportului arată cât de contraproductive ar fi normele fiscale propuse pentru obiectivele sociale și climatice ale UE, într-un moment în care sondajele proprii ale Comisiei arată că acestea sunt prioritățile cetățenilor. În loc să investească, statele membre ar fi obligate să facă reduceri în valoare de peste 100 de miliarde de euro în primul an de implementare a noilor reguli fiscale. CES trage un semnal de alarmă înaintea votului final privind noile reguli fiscale în Parlamentul European din 22 aprilie 2024. În plus, cercetarea arată că un mecanism de investiții ar trebui să fie de peste trei ori mai mare decât Fondul de Redresare și Reziliență pentru a avea șansa de a atenua daunele noilor reguli fiscale. Ca atare, necesitatea unui mecanism de investiții este clară, dar acesta poate avea rezultate numai dacă regulile fiscale propuse nu sunt aplicate.

 Decalajul de investiții ecologice și sociale care trebuie acoperit dacă țara cheltuiește suma maximă permisă de regulile fiscale ale UE, 2027

Țara % din PIB PIB(mil. EUR, prețuri 2021)

Estimare scăzută Estimare ridicată

 (https://etuc.org/en/pressrelease/study-social-cost-austerity-rules)

„Acest raport clarifică consecințele: adoptarea regulilor fiscale propuse ar însemna mai puține spitale, școli și case la prețuri accesibile într-un moment în care presiunea crește asupra tuturor celor trei. Și pe un fundal de investiții private scăzute, sugrumarea investițiilor publice va împiedica politica industrială europeană necesară pentru a crea locuri de muncă de calitate și ne va trage mai departe către o altă recesiune inutilă. Toate acestea se fac pentru a atinge limitele arbitrare cerute de doctrinele economice învechite. Aceste limite asupra statelor membre nu trebuie aprobate. Această cercetare arată în continuare că există o responsabilitate clară a UE de a pune în aplicare un mecanism permanent de investiții la nivelul UE, cu capacitatea de a-și îndeplini obiectivele sociale și ecologice și de a finanța „Politica industrială europeană.”

Secretarul general al CES, Esther Lynch

Reducerea deficitelor, supravegheată strict

Consiliul și Parlamentul European au încheiat în februarie un acord privind reforma regulilor fiscale din UE pentru a reduce ratele datoriilor și deficitele. Acordul menține și obligația statelor membre de a prezenta planuri structurale fiscale naționale pe termen mediu. Comisia va prezenta o „traiectorie de referință” (denumită anterior „traiectorie tehnică”) statelor membre în care datoria publică depășește 60% din produsul intern brut (PIB) sau în care deficitul public depășește 3% din PIB. Traiectoria de referință va indica modul în care statele membre se pot asigura că, până la sfârșitul unei perioade de ajustare fiscală de patru ani, datoria publică se află pe o traiectorie plauzibilă descendentă sau se menține la niveluri prudente pe termen mediu. Acordul provizoriu conține și două garanții pe care trebuie să le respecte traiectoria de referință, garanția pentru sustenabilitatea datoriei, pentru a asigura o scădere a nivelului datoriei și garanția pentru rezistența la deficit, pentru a oferi o marjă de siguranță sub valoarea de referință a deficitului de 3% din PIB pentru a crea rezerve fiscale. Pe baza traiectoriei de referință, statele membre vor realiza traiectoria de ajustare fiscală care va indica cheltuielile pe care le vor face țările pe termen mediu. Planurile, inclusiv direcțiile de cheltuire a banilor, vor fi aprobate de Consiliul Europei. Statelor membre li se va permite să solicite prelungirea perioadei de ajustare fiscală de patru ani la maximum șapte ani, dacă realizează anumite reforme și investiții care îmbunătățesc reziliența și potențialul de creștere și sprijină sustenabilitatea fiscală și abordează prioritățile comune ale UE. Acestea includ realizarea unei tranziții echitabile, ecologice și digitale, asigurarea securității energetice, consolidarea rezilienței sociale și economice și, acolo unde este necesar, consolidarea capacităților de apărare.

În ultimii 20 de ani România nu a avut niciun an cu excedent bugetar. În ultimii trei ani, acesta a sărit de 6% (anul trecut a fost de 5,68% pentru că la final statul a evitat să facă rectificare bugetară și a acoperit cheltuielile din fondul de rezervă pentru a nu crește deficitul). Și pentru 2024 Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar va fi tot în jur de 6% din PIB. 

Cum stă România? Răspuns: Foarte rău

La sfârșitul lunii martie, Comisia Europeană sugerează, într-un Mecanism de Alertă, că prioritatea principală a Guvernului României ar trebui să fie aceea de a urma „un traseu credibil de consolidare fiscală” pentru a atenua riscurile la stabilitatea economiei. „Urmarea unui traseu credibil   de consolidare fiscală reprezintă prioritatea principală în politica pentru atenuarea riscurilor la stabilitatea economiei. Acest lucru va necesita implementarea completă a reformelor fiscale-structurale incluse în PNRR, în special cele care vizează creșterea structurală a veniturilor guvernamentale și o execuție bugetară mult mai strictă decât în ultimii ani”, se arată în analiza Comisiei Europene. În document se afirmă că poziția internațională netă de investiții (NIIP) a României este proiectată să se deterioreze semnificativ într-o serie de scenarii, pe baza unor diferite presupuneri subiacente. În proiecțiile de bază, care iau în considerare prognozele pentru anul 2025 ca punct de plecare, NIIP scade sub pragul prudențial estimat pentru a ajunge la aproape -70% din PIB la sfârșitul perioadei de prognoză. 

2,07 % din PIB a fost deficitul bugetar pentru primele trei luni, potrivit datelor preliminare.

Cheltuielile statului cresc, în loc să scadă

Deficitul bugetar a fost de 28,99 miliarde lei în primele două luni ale anului, dublu față de anul trecut. Cheltuielile de personal au crescut cu 20% peste nivelul din ianuarie-februarie 2023, în timp ce cele cu pensiile și asistența socială au crescut cu aproape 12%. S-au majorat puternic și cheltuielile cu bunurile și serviciile cu aproape 26%, dar și cele cu investițiile, care s-au dublat față de anul precedent. O analiză UniCredit Bank arată că deficitul bugetar ar urma să fie anul acesta de 6,3% din PIB, la fel ca anul trecut, în condițiile în care Guvernul și-a asumat o țintă de 5%. De asemenea, și deficitul extern ar urma să se mențină deosebit de ridicat, la 6,6% din PIB în acest an, pe fondul deficitului bugetar ridicat, dar ar urma să scadă la 5,1% anul următor, pe fondul scăderii cererii interne, în contextul noilor măsuri fiscale, mai arată analiza. De asemenea, în România, se estimează că economia subterană provoacă pierderi anuale de aproximativ 80 de miliarde de lei în colectarea taxelor, conform unui studiu realizat de Visa şi Kearney. Acest tip de economie, caracterizat în principal de munca nedeclarată şi subevaluarea veniturilor, distorsionează concurenţa pe piaţă.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button