Economie

UE caută motive să ne taie banii europeni

Un raport al Curții de Conturi a Uniunii Europene (CCE) evaluează ca fiind nesatisfăcătoare măsurile luate de Comisia Europeană pentru a garanta statul de drept în Bulgaria. În raportul său „Statul de drept în UE – Un cadru îmbunătățit pentru protejarea intereselor financiare ale UE, dar riscurile rămân”, dat publicității la data de 22 februarie, principalul organism de audit al blocului examinează situația în șase țări – Bulgaria, Grecia, Italia, Ungaria, Polonia și România, în contextul evaluării eficacității instrumentelor Uniunii cu privire la protejarea intereselor financiare ale UE de încălcări ale principiilor statului de drept. Se dovedește că situația în unele dintre acestea s-a înrăutățit în ultimul deceniu, potrivit Rador Radio România.

Pentru fiecare dintre cele șase state membre din eșantionul de audit, CE a implementat măsuri pentru cel puțin unul din cele trei instrumente de protecție a intereselor financiare ale Uniunii – Regulamentul privind obligativitatea condițiilor de protecție a bugetului Uniunii, Mecanismul de Redresare și Reziliență și Regulamentul privind dispozițiile generale, pentru Polonia și Ungaria fiind inițiate proceduri în temeiul articolului 7 din Tratatul UE.

Bulgaria și România, pe de altă parte, intră în domeniul de aplicare al Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), care a fost suspendat în septembrie 2023 și nu a fost înlocuit cu măsuri adecvate pentru implementarea reformelor rămase, și anume un sistem judiciar eficient, rezolvarea problemei corupției la nivel înalt, precum și în administrația locală, și lupta împotriva crimei organizate, constată Curtea de Conturi a Uniunii Europene. Reformele neterminate cu privire la MCV pentru Bulgaria sunt supuse monitorizării în cadrul rapoartelor anuale privind statul de drept, iar unele dintre ele sunt, de asemenea, transformate în angajamente în cadrul Planului de Redresare și Reziliență.

„Noile garanții de protecție ale UE în domeniul statului de drept reprezintă un pas foarte bun înainte”, a declarat Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi a UE și șefă a auditului. „Dar există fisuri în sistem: statul de drept este o valoare fundamentală a UE care merită cu siguranță să fie protejată în mod mai fiabil”, a adăugat ea.

Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), care a început în 2007 și a fost inițial planificat pentru trei ani, a fost suspendat pentru Bulgaria și România abia în septembrie 2023, pe fondul unei presiuni puternice pentru intrarea accelerată a celor două țări balcanice în Schengen. Cu toate acestea, reformele nefinalizate legate de acestea ar fi trebuit să continue în cadrul noilor instrumente ulterioare, inclusiv rapoartele anuale ale CE privind statul de drept. Oricum, însăși Comisia recunoaște că Bulgaria are încă mult de lucru și țara rămâne în continuare la coada UE în ceea ce privește garantarea statului de drept.

Rapoartele anuale privind statul de drept servesc la evaluarea necesității unor acțiuni ulterioare din partea Comisiei Europene pentru eventuala înghețare a fondurilor europene în cazul suspiciunii privind deficiențe grave în statele membre. Acest lucru s-ar putea întâmpla prin Mecanismul de condiționalitate, care a fost deja activat pentru Ungaria și Polonia. În același timp, criteriile pentru intrarea în vigoare a Mecanismului nu sunt bine definite și pot fi adesea politice, se îndoiește Curtea Europeană de Conturi.

Deși Bulgaria nu a activat încă o procedură în acest sens, țara noastră a convenit cu Comisia să realizeze reformele rămase prin Planul de Redresare. Curtea de Conturi Europeană nu se angajează să spună în ce măsură acest lucru ar rezolva problemele din Bulgaria.

„Neîndeplinirea etapelor-cheie legate de principiile statului de drept pentru Bulgaria, Grecia, Italia și România nu sunt „super-ținte” și, prin urmare, nu blochează toate plățile legate de acestea (cum este cazul Ungariei și Poloniei), dar acestea ar trebui implementate înainte ca plățile să fie efectuate în întregime”, se arată în raportul Curții Europene de Conturi.

Având în vedere întârzierea țării noastre în implementarea reformelor din plan, este foarte probabil ca acestea să rămână doar ca angajament luat pe hârtie. „Pentru Bulgaria și România, însă, unele etape – cheie legate de prevenirea, detectarea și corectarea fraudei și corupției și, prin urmare, cu principiile statului de drept, sunt doar ținte obișnuite de etapă. Unele dintre aceste etape-cheie legate de principiile statului de drept urmează să fie implementate doar spre finalul perioadei de eligibilitate în temeiul Mecanismului de Redresare și Reziliență”, mai spune Curtea Europeană de Conturi.

Ce rămâne de făcut

Raportul prezintă în detaliu reformele rămase și modul în care acestea sunt abordate în Planul de Redresare al Bulgariei. Acestea cuprind: După modificările din Constituție, care vor elimina orice ambiguitate în ceea ce privește independența și responsabilitatea sistemului judiciar, se așteaptă consolidarea rolului Inspectoratului de pe lângă Consiliul Judiciar Suprem pentru prevenirea și contracararea corupției din justiție. (Se lucrează acum și la o nouă Lege privind sistemul judiciar, iar alegerea unei noi componențe a Consiliului Judiciar Suprem și a Inspectoratului acestuia este așteptată cel mai devreme până la sfârșitul toamnei).

Asigurarea unui proces judiciar mai transparent și eficient, atât cu noua lege judiciară, cât și prin implementarea regulilor e-justiției din Codul de Procedură Civilă și Codul de Procedură Penală, stabilirea unei structuri de monitorizare și raportare. Să se efectueze și raporteze investigații profesionale și imparțiale cu privire la acuzații de corupție la nivel înalt. Să se raporteze cu privire la inspecțiile interne ale instituțiilor publice și privind publicarea datelor cu privire la proprietățile angajaților guvernamentali de rang înalt. (O măsură care sună important în contextul recentelor scandaluri cu dezvăluiri ale rețelelor de influență în sistemul judiciar și organele de aplicare a legii).

Intrarea în vigoare a modificărilor legislative pentru reformarea Comisiei Anticorupție și pentru confiscarea bunurilor dobândite ilegal. (O măsură care este pusă în aplicare pe jumătate în mod oficial, odată cu adoptarea unei noi Legi Anticorupție, dar alegerea unei noi Comisii Anticorupție este întârziată, precum și formarea unui statut și alegerea unei noi Comisii pentru Confiscarea Proprietăților Dobândite Ilegal. Intrarea în vigoare a unei platforme electronice și modificările legislative necesare pentru consolidarea organismelor și unităților anticorupție.

Intrarea în vigoare a modificărilor legale pentru a asigura eficacitatea procesului penal. Creșterea raportării și responsabilității Procurorului General în vederea combaterii efective a corupției și crimei organizate. Intrarea în vigoare a măsurilor legislative pentru reglementarea activităților de lobby. Măsuri viitoare de prevenire și combatere a corupției, în special la frontiere și la nivel de administrație locală (prin analize anuale ale implementării Strategiei Naționale de Prevenire și Combatere a Corupției).

Implementarea unei strategii de combatere a crimei organizate, cu accent pe infracțiunile grave, spălarea banilor și confiscarea sistematică a bunurilor celor care comit infracțiuni. Să se raporteze despre investigații și rechizitorii noi și în curs în aceste domenii.

Riscurile implementării oficiale

În concluziile raportului Curții Europene de Conturi se menționează, de asemenea, unele riscuri care ar putea reduce semnificativ eficacitatea măsurilor. Printre acestea, de exemplu, se numără respectarea formală de către un stat membru a măsurilor de corecție, care nu pot duce neapărat la îmbunătățiri efective și de durată în realitate, ci doar la raportarea de activități. Există, de asemenea, riscul ca măsurile de corecție să fie anulate într-o etapă ulterioară sau ca alte aspecte ale statului de drept să se înrăutățească în același timp. Aceste riscuri sunt cu atât mai importante cu cât decizia de a debloca fonduri poate fi luată mai ușor decât decizia de a le bloca, se arată în concluziile raportului.

Raportul are doar un caracter consultativ și, după dezbaterea sa în Comisia pentru Control Bugetar din Parlamentul European, este puțin probabil să existe alte consecințe. Cu toate acestea, în răspunsurile Comisiei Europene către Curtea de Conturi a UE, aceasta s-a angajat să depună eforturi suplimentare în direcția garantării statului de drept.

Subiectul va continua să fie unul cheie în următorul mandat al organismului executiv al Uniunii Europene.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button