Ucraina atacă podul Kerci și dă o lovitură dezastruasă alimentării armatei ruse

Ucraina a lansat una dintre cele mai complexe operațiuni militare împotriva podului Kerci, infrastructură esențială pentru legătura dintre Rusia și Crimeea, iar atacurile desfășurate timp de trei zile au dus la prăbușirea secțiunii rutiere și ar fi putut afecta grav și calea ferată. În paralel, forțele ucrainene au lovit autostrăzi, rafinării și depozite de combustibil folosite pentru aprovizionarea trupelor ruse din sudul frontului.
Kievul susține că operațiunea asupra podului a fost realizată exclusiv cu armament și tehnologie ucraineană, fără să depindă de sistemele americane de comunicații prin satelit. În timp ce luptele continuă, Vladimir Putin și Donald Trump s-au întâlnit cu Xi Jinping la Shenzhen, iar Dmitri Medvedev a transmis un mesaj care a atras atenția prin tonul său: în noua configurație a marilor puteri, „nimeni nu are nevoie de Europa”. Aceste evoluții sunt prezentate într-o analiză publicată de Al Jazeera, care urmărește legătura dintre operațiunile militare, aprovizionarea Rusiei și negocierile privind viitorul securității europene.
Podul Kerci, lovit timp de trei zile. Ucraina susține că a distrus o rută esențială pentru armata rusă
Operațiunea desfășurată de Ucraina asupra podului Kerci este descrisă de Al Jazeera drept a patra și cea mai complexă acțiune militară de acest fel. Atacurile au avut loc pe parcursul a trei zile și au provocat prăbușirea secțiunii rutiere a podului. În același timp, loviturile asupra componentei feroviare ar fi putut provoca avarii grave, fără ca la momentul publicării articolului să fie clar dacă aceasta a fost scoasă definitiv din funcțiune.
Statul Major General al Ucrainei a anunțat că ruta scurtă de aprovizionare dintre teritoriul Rusiei și Crimeea a fost distrusă. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), care a participat la operațiune, a transmis că acțiunea a afectat imaginea invincibilității militare ruse.
Atacul asupra podului nu a fost o acțiune izolată. Ucraina a desfășurat în aceeași perioadă o serie mai amplă de lovituri asupra instalațiilor petroliere și rutelor de aprovizionare din regiunile Rostov și Krasnodar, aflate în apropierea teritoriului ucrainean. Potrivit Al Jazeera, operațiunile fac parte dintr-o strategie prin care Kievul încearcă să îngreuneze aprovizionarea forțelor ruse din sudul Ucrainei.
Ministerul ucrainean al Apărării a avertizat că ruta alternativă de aprovizionare este una terestră, care se desfășoară de-a lungul liniei frontului și unde transporturile rusești pot deveni ținte pentru dronele ucrainene.
Cum s-au desfășurat atacurile asupra podului Kerci
Potrivit informațiilor prezentate de Al Jazeera, pregătirea operațiunii a început cu mult înaintea loviturilor directe asupra podului. Timp de aproximativ o lună, armata ucraineană ar fi distrus sistematic sisteme rusești de apărare antiaeriană, radare și echipamente de război electronic aflate pe traseul către țintă.
Pe 16 noiembrie, dronele ucrainene au avariat suprafața rutieră a podului și au afectat structura metalică arcuită care permite circulația navelor între Marea Azov și Marea Neagră.
A doua zi, pe 17 noiembrie, Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat utilizarea unor drone kamikaze de tip Palyanytsia împotriva secțiunii rutiere a podului Crimeii. Potrivit SBU, loviturile au provocat prăbușirea acestei componente.
Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că, separat, asupra secțiunii feroviare au fost folosite rachete Neptune și Flamingo, precum și drone Ruta.
În intervalul de 48 de ore în care s-au desfășurat aceste operațiuni, Ministerul rus al Apărării a anunțat interceptarea a 4.305 drone ucrainene. Al Jazeera compară această cifră cu media zilnică de 882 de drone interceptate în săptămâna precedentă.
Pe 18 și 19 noiembrie, Ucraina a utilizat din nou rachete Neptune împotriva secțiunii feroviare și a anunțat suspendarea circulației trenurilor. La momentul relatării nu era clar dacă aceste atacuri au scos definitiv din funcțiune podul feroviar.
Putin susține că podul este o infrastructură civilă
Președintele rus Vladimir Putin a respins caracterizarea podului drept obiectiv militar și a descris instalația ca fiind o infrastructură exclusiv civilă. Liderul de la Kremlin a afirmat că pe pod nu fuseseră transportate nici măcar petrol sau produse petroliere.
Poziția Moscovei este contrazisă de autoritățile ucrainene. Statul Major General al Ucrainei a susținut că podul Kerci reprezenta o arteră vitală pentru transportul combustibilului, muniției, echipamentelor și personalului militar.
Ministerul ucrainean al Apărării a descris podul drept o „mașină de război”, argumentând că infrastructura era folosită pentru susținerea operațiunilor militare rusești.
Disputa privind statutul podului se află astfel în centrul explicațiilor oferite de cele două părți: Moscova îl prezintă drept un obiectiv civil, în timp ce Kievul insistă asupra importanței sale pentru logistica armatei ruse.
Ucraina lovește și autostrada M-14, rafinării și depozite de combustibil din Rusia
În aceeași zi cu atacul principal asupra podului Kerci, forțele ucrainene au vizat și principala rută terestră pe care Rusia o folosește pentru aprovizionarea trupelor sale din sud: autostrada M-14 Rostov-Crimeea.
Pe lângă această infrastructură, Kievul a atacat mai multe rafinării și depozite de petrol din sud-vestul Rusiei, aflate în apropierea frontului. Printre obiectivele menționate de Al Jazeera se numără instalațiile din Azov, Ilsky și Afipsky.
Ucraina a explicat că depozitele respective sunt importante pentru că permit transportarea combustibilului pe distanțe scurte către linia frontului. În consecință, lovirea lor poate îngreuna aprovizionarea trupelor ruse.
Potrivit Al Jazeera, Ucraina ar fi scos deja din funcțiune o parte importantă a flotei rusești de transport al petrolului și combustibilului din Marea Neagră și Marea Azov. În acest context, publicația menționează atacuri asupra a cel puțin 300 de nave, desfășurate între lunile iulie și septembrie.
Reducerea capacității de transport maritim ar fi făcut ca aprovizionarea cu combustibil să depindă într-o măsură mai mare de transportul rutier și feroviar. Tocmai aceste rute au devenit acum ținte ale operațiunilor ucrainene.
Sudul Ucrainei, zona în care Rusia își concentrează ofensiva
Al Jazeera arată că sudul Ucrainei este regiunea în care eforturile ofensive rusești sunt în prezent cele mai active.
Robert Brovdi, comandantul Forțelor ucrainene pentru Sisteme fără Pilot, a declarat că pierderile rusești sunt cele mai mari în apropiere de Dobropillia și Huliaipole, în regiunea Zaporojie.
Statul Major General al Ucrainei a confirmat, de asemenea, că în aceste zone se înregistrează cel mai mare număr de asalturi rusești.
În acest context, loviturile împotriva podului Kerci, autostrăzii M-14 și infrastructurii petroliere urmăresc să afecteze tocmai capacitatea Rusiei de a-și aproviziona trupele care participă la operațiunile din sudul Ucrainei.
Kievul susține că a lovit podul Kerci fără tehnologie americană
Un element important al operațiunii a fost mesajul transmis de autoritățile ucrainene privind independența tehnologică a atacului.
Ministrul ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a afirmat că operațiunea asupra podului Kerci a fost realizată exclusiv cu arme, tehnologii și soluții dezvoltate de Ucraina.
Declarația are o semnificație aparte deoarece Kievul a depins în anumite operațiuni de sisteme americane de comunicații prin satelit, în special Starlink și Starshield, utilizate pentru navigarea și coordonarea unor drone.
Potrivit Al Jazeera, la 14 octombrie, aceste servicii au început să se întrerupă atunci când dronele depășeau viteza de 160 de kilometri pe oră. Serviciile au fost ulterior restabilite, însă Zelenski a declarat că au apărut din nou probleme începând cu 13 noiembrie.
Pentru operațiunea asupra podului Kerci, Ucraina a conceput în schimb un sistem de drone care funcționau ca relee de semnal, retransmițând informațiile necesare controlului aparatelor.
Imaginile cu racheta FP-5 au oferit indicii despre controlul operațiunii
Unul dintre elementele prezentate în materialul Al Jazeera este o înregistrare video publicată de Ucraina, în care o rachetă FP-5 transmite imagini până în momentul impactului.
Potrivit publicației, imaginile indică faptul că operatorii ucraineni au păstrat controlul asupra rachetei pe parcursul zborului, folosind sistemul de retransmisie a semnalului.
Această abordare a permis Kievului să susțină că operațiunea nu a depins de infrastructura americană de comunicații prin satelit, ci de o soluție tehnologică proprie.
Rafinăriile rusești din interiorul țării, vizate de noi atacuri ucrainene
Operațiunile împotriva infrastructurii energetice rusești nu s-au limitat la zonele din apropierea Ucrainei. În săptămâna dinaintea publicării materialului, forțele ucrainene au atacat rafinării aflate la distanțe considerabile de front, în regiuni precum Volgograd, Samara, Salavat și Tatarstan.
Strategia urmărește să reducă veniturile obținute de Rusia din exporturi și să limiteze disponibilitatea motorinei necesare mașinii sale de război.
Un exemplu menționat de Al Jazeera este rafinăria din Volgograd, unde aproape jumătate din producție ar fi reprezentată de motorină, potrivit informațiilor prezentate de partea ucraineană.
Lovirea acestei instalații ar afecta atât aprovizionarea armatei ruse, care consumă cantități importante de combustibil, cât și planurile Moscovei de a exporta 1,7 milioane de tone de motorină în cursul anului.
Acest obiectiv de export era legat de un acord încheiat cu președintele american Donald Trump, care urmărea reducerea prețurilor la combustibili.
Emisarii americani ar fi amenințat Ucraina cu întreruperea informațiilor
În contextul atacurilor asupra rafinăriilor, Al Jazeera relatează că negociatorii americani Jared Kushner și Steve Witkoff ar fi avertizat Ucraina că ar putea pierde accesul la informațiile furnizate de Statele Unite dacă își continuă loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești.
Această amenințare ar fi evidențiat tensiunile dintre Kiev și Washington în privința modului în care Ucraina ar trebui să folosească sprijinul american.
În timp ce administrația americană încearcă să gestioneze negocierile cu Rusia, Kievul continuă atacurile asupra infrastructurii considerate esențiale pentru funcționarea mașinii de război rusești.
Putin, Trump și Xi Jinping s-au întâlnit la Shenzhen. Medvedev transmite că Europa nu mai contează
În timp ce Ucraina desfășura atacurile asupra infrastructurii rusești, Vladimir Putin și Donald Trump au participat la reuniunea organizată de liderul chinez Xi Jinping în orașul Shenzhen, pe 19 noiembrie.
A fost prima întâlnire dintre Trump și Putin după summitul din Alaska, desfășurat în august 2025, și prima ocazie în care cei trei lideri s-au întâlnit împreună.
Presa apropiată Kremlinului a pus accent pe comparația făcută de Putin între întâlnirea de la Shenzhen și Conferința celor Trei Mari de la Ialta, desfășurată la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a descris reuniunea drept o întâlnire a celor mai importante trei puteri ale lumii, care ar urma să joace un rol principal în configurarea unei noi arhitecturi de securitate internațională și europeană.
În același mesaj, Medvedev a susținut că „nimeni nu are nevoie de Europa”.
Afirmația a atras atenția deoarece a fost transmisă chiar în contextul în care liderii americani și ruși discutau despre viitorul securității europene, fără ca statele europene să participe la reuniunea trilaterală de la Shenzhen.
Putin susține că există în continuare o înțelegere cu Trump asupra propunerilor din Alaska
Întrebat dacă summitul din China a apropiat perspectivele unui acord de pace în Ucraina, Vladimir Putin a declarat că el și Donald Trump rămân aliniați asupra propunerilor discutate în Alaska.
Potrivit explicațiilor prezentate de Al Jazeera, acestea presupuneau cedarea către Rusia a părții din regiunea estică a Donbasului pe care Moscova nu a reușit să o cucerească prin forță, precum și angajamentul Ucrainei de a nu adera la NATO.
La negocierile desfășurate la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie, Ucrainei i-ar fi fost oferită, potrivit relatării, posibilitatea aderării la NATO în schimbul cedării Donbasului.
În cadrul acelor discuții, Rusia și-a concentrat o parte importantă a atenției asupra viitoarei arhitecturi de securitate a Europei.
Ce condiții ar accepta Putin în privința aderării Ucrainei la Uniunea Europeană
Putin a dezvoltat această idee și în cadrul întâlnirii de la Shenzhen, potrivit relatărilor citate de Al Jazeera din The New York Times și revista Bild.
Liderul rus ar fi transmis că Moscova ar putea accepta aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, cu două condiții: Ucraina să nu participe la politica de apărare a Uniunii, iar Marea Britanie și Franța să renunțe la ideea oferirii unei descurajări nucleare la nivel paneuropean.
Putin a afirmat că ar fi „ciudat să discutăm despre securitatea Europei fără Europa însăși”. Totuși, în privința Ucrainei, poziția sa părea să presupună că statele europene ar trebui să accepte înțelegerea la care ar ajunge Statele Unite și Rusia.
Al Jazeera observă astfel o contradicție între invocarea importanței Europei în discuțiile privind securitatea continentală și tendința de a lăsa Washingtonul și Moscova să stabilească termenii unui eventual acord privind Ucraina.
Europa continuă să sprijine Ucraina, dar nu are o poziție diplomatică unitară
În ciuda tentativelor Statelor Unite și Rusiei de a discuta o nouă ordine internațională, Al Jazeera relatează că Europa a continuat să își mențină sprijinul pentru Ucraina, fără să participe însă într-o manieră unitară la discuțiile diplomatice.
În săptămâna respectivă, Uniunea Europeană a transferat Ucrainei o tranșă de 1,7 miliarde de euro din împrumutul de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro, convenit în 2025.
În paralel, Kievul a primit alte 8 miliarde de euro prin Ukraine Facility, un fond de 50 de miliarde de euro destinat redresării economice și sprijinului financiar al țării.
Pe lângă aceste două instrumente, Uniunea Europeană a convenit în aceeași săptămână să mobilizeze alte 45 de miliarde de euro. Suma ar urma să acopere cea mai mare parte a deficitului de 70 de miliarde de euro despre care Ucraina afirmă că se va confrunta în anul următor.
Din cele 45 de miliarde de euro, 25 de miliarde sunt destinate asistenței militare suplimentare.
Disputa privind cine reprezintă Europa în negocierile cu Rusia și Ucraina
Sprijinul european pentru Kiev nu a însemnat și o poziție diplomatică lipsită de diferențe. Potrivit Al Jazeera, statele europene au decis ca reprezentarea lor în discuțiile cu Rusia și Ucraina să fie asigurată de reprezentanți ai celor mai mari cinci economii, nu de principalul diplomat al Uniunii Europene.
Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a contestat această decizie și a amintit că statele membre conveniseră ca ea să reprezinte Europa în domeniul politicii externe și de securitate.
Kallas a criticat și trimiterea unor emisari americani care nu dețin funcții instituționale similare celor ale reprezentanților europeni, făcând referire la Jared Kushner și Steve Witkoff.
Ea a susținut că Uniunea Europeană are instituții și reguli de reprezentare care nu ar trebui ignorate și că blocul comunitar nu ar trebui să copieze modelul american.
Exercițiu militar în Polonia pentru o posibilă misiune de sprijinire a Ucrainei
În paralel cu negocierile și cu atacurile desfășurate pe teritoriul Rusiei, statele europene și aliații lor au organizat în Polonia primul exercițiu militar al forțelor din Coaliția de Voință.
Exercițiul s-a desfășurat pe 20 noiembrie, în localitatea Nowa Deba, sub denumirea KOALICJA 26.2. Acesta a fost primul exercițiu al forțelor Coaliției de Voință, care funcționează sub denumirea de Forța Multinațională pentru Ucraina (MNF-U).
La manevre au participat forțe terestre, aeriene și navale din Franța, Marea Britanie, Belgia, Estonia, Spania, Olanda, Lituania, Germania, Suedia, Turcia și Polonia.
Potrivit Ministerului polonez al Apărării, exercițiul a urmărit verificarea capacității acestor forțe de a sprijini Ucraina în eventualitatea unei încetări a focului sau a unui acord de pace cu Rusia.
Astfel, în timp ce Moscova și Washingtonul discutau despre viitoarea arhitectură de securitate europeană la Shenzhen, statele participante la Coaliția de Voință își testau capacitatea de a contribui la securitatea Ucrainei după încheierea ostilităților.