Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, țară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre.
Datele Eurostat arată că numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani. Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre acestea spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România.
Analiza privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate a gravidelor, copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, realizată sub forma unei anchete sociologice și lansată în 7 iulie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială, relevă câteva aspecte cronice și cu repercusiuni sociale.
– sub 2 procente dintre mamele minore spun ca au interacționat cu serviciile publice de asistență socială.- 83% dintre mamele minore nu mai frecventau școala la momentul completării chestionarului. Dintre acestea, 64% abandonaseră școala înainte de sarcină.- Aproximativ 20% dintre gravidele și mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de proveniență a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal;
– aproape 70% dintre respondenți afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere;
– la nivelul întregului eșantion, doar 1/3 dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore.- Vârsta tatălului, la nașterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 și 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuși minor în doar aproximativ 10% din cazuri.
„Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecințe care privesc atât siguranța și bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă și nou-născutul, cât și societatea în ansamblul ei.Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor și suntem în fața unui cerc vicios pe care nu îl putem depăși fără politici publice focusate și cât mai concrete”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România.
Rezultatele discuțiilor din cadrul mesei rotunde din 7 iulie vor fundamenta un set de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri.
„Prevenirea maternității timpurii și a consecințelor asociate implică atât acces la informare, inclusiv prin intermediul disciplinei Educație pentru Sănătate, cât și îmbunătățirea accesului la servicii medicale, cu precădere în zonele rurale.Avem nevoie de sinergia tuturor actorilor cu responsabilitate, de politici coerente, sustenabile și fundamentate pe dovezi pentru reducerea decalajelor înregistrate de țara noastră, pentru îmbunătățirea vieții copilelor condamnate la o maturizare bruscă și schimbarea destinului nou-născuților”, a declarat Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică.
Potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pentru anul 2019, aproape 10% (9.44%) din totalul nașterilor a provenit din rândul adolescentelor. În cifre absolute, este vorba despre 700 de nașteri la minore sub 15 ani și de 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.
Prin comparație, state ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani. Există și trei țări europene – Finlanda, Danemarca și Olanda – în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 20181.Dincolo de vulnerabilitățile sociale, problema mamelor minore are consecințe pe termen lung atât asupra mamei, cât și asupra copilului, de la cele medicale – prematuritatea și problemele asociate – până la cele psiho-sociale.
În România, rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de născuți vii în 2019 (date temporare, INS), aproape dublă față de media Uniunii Europene (3,5 la mie).Potrivit datelor provizorii INS pentru anul 2019, cele mai mari rate ale mortalității infantile (la mia de copii născuți vii) s-au înregistrat în județele:
– Tulcea – 15.6 la mie;
– Mehedinți – 11.7 la mie;
– Constanța – 9.5 la mie;
– Vrancea – 9.3 la mie;
– Mureș – 9 la mie.
Sursa: www.euractiv.ro
- România, tot mai aproape de Turcia: moneda se poate prăbuși oricând
România merge pe urmele Turciei, pas cu pas. Importurile cresc vertiginos, producția internă se prăbușește, iar deficitul comercial a ajuns colosal. În loc să corecteze dezechilibrul, guvernul menține artificial cursul de schimb, ascunzând sub preș realitatea unei economii care trăiește din împrumuturi și consum pe datorie. Datoria externă e uriașă, iar banii străini care mai … - Sectorul construcțiilor e prăbușit! Zeci de mii de români trimiși în șomaj
Criza lovește în plin construcțiile, unul dintre ultimele motoare ale economiei reale. Zeci de mii de muncitori și ingineri sunt trimiși în șomaj, șantierele se închid, iar firmele românești își pierd ultimele rezerve. Cauza? Statul nu și-a plătit obligațiile și a stopat lucrările începute. Antreprenorii au livrat, au lucrat, au emis facturi — dar statul … - Firmele românești obligate să plătească TVA la facturile neîncasate de la stat. Jaf legalizat
Statul român a găsit o nouă metodă de a jefui economia: obligă firmele să plătească TVA pentru facturi neîncasate chiar de la el. Antreprenorii care au lucrat pentru instituții publice, au livrat materiale sau au executat lucrări, sunt puși acum să achite taxe pe bani pe care nu i-au primit niciodată. Este o nedreptate strigătoare … - România plătește 1 miliard de euro lunar doar pe dobânzi. Țara trăiește pe datorie
România a ajuns să plătească peste 1 miliard de euro pe lună doar pentru dobânzile la datoria publică. Este prețul uriaș al guvernărilor care au preferat împrumuturile în locul reformelor, al risipei în locul investițiilor. Statul se împrumută ca să plătească alte împrumuturi — un carusel al nebuniei financiare care nu mai poate fi oprit. … - Guvernul Bolojan-Grindeanu pregătește noul val de scumpiri
Creșterea TVA la 24% devine tot mai clară. Bugetul e gol, datoria publică explodează, iar guvernul nu mai are de unde să plătească cheltuielile uriașe. După ani de împrumuturi nesăbuite și promisiuni populiste, soluția pe care o pregătesc e simplă și cinică: taxe mai mari pentru cei care muncesc. TVA-ul de 24% va lovi direct …
