Criză sanitară în campusuri: Rapoartele DSP confirmă condiții improprii de locuire în 40% dintre căminele studențești de stat
Infrastructura de cazare a universităților de stat din România se află într-o stare avansată de degradare, punând în pericol sănătatea a zeci de mii de studenți. Un raport recent al Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP), realizat la nivel național în urma sesizărilor repetate ale organizațiilor studențești, scoate la iveală o realitate șocantă: aproape 40% dintre spațiile de cazare verificate nu respectă normele minime de igienă și siguranță sanitară.
Printre neregulile grave constatate se numără prezența mucegaiului în camerele de locuit și grupurile sanitare, instalații sanitare vechi și nefuncționale, infestații recurente cu dăunători (gândaci, ploșnițe) și sisteme de încălzire ineficiente care nu pot asigura temperatura minimă legală în timpul iernii. În ciuda acestor evidențe, numărul căminelor închise pentru renovare capitală este infim, rectoratele invocând lipsa cronică de fonduri de la Ministerul Educației.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) acuză managementul universitar de deturnarea priorităților. În timp ce taxele de cămin au fost majorate constant în ultimii trei ani, sub pretextul creșterii costurilor la utilități, banii nu s-au întors în investiții vizibile de reabilitare. Studenții sunt nevoiți să își renoveze singuri camerele, să cumpere mobilier sau să plătească din buzunar pentru dezinsecții private, întrucât cele asigurate de administrație sunt ineficiente.
Mai mult, supraaglomerarea rămâne o problemă critică nerezolvată. Normele privind metrul cub de aer per persoană sunt încălcate sistematic în căminele cu camere de 4 sau 5 locuri. Această densitate extremă, combinată cu ventilația precară, transformă căminele în focare epidemiologice, așa cum s-a demonstrat în timpul sezoanelor de gripă.
Situația a generat și o piață neagră înfloritoare. Locurile în puținele cămine renovate sau în cele cu condiții decente sunt tranzacționate ilegal la început de an universitar, cu sume ce ajung la sute de euro, sub privirile tolerante ale administratorilor. Lipsa transparenței în procesul de repartizare și deficitul de aproximativ 30.000 de locuri de cazare la nivel național lasă mii de studenți la mâna rechinilor imobiliari sau îi condamnă să accepte condiții insalubre. Ministerul Educației a promis un plan de investiții prin PNRR, însă ritmul de implementare este extrem de lent, neacoperind nici măcar degradarea anuală a fondului existent.
