Sondaj global: pentru 80% dintre companii, lucrul la distanță a devenit o obișnuință, fără modificări ale salariului angajaților

80% din companiile participante la sondajul global PwC ”The future of remote work” arată că adoptarea lucrului la distanță este noua normă pe piața muncii, potrivit unui comunicat al companiei de consultanță.
Peste 53% dintre cele 300 de companii participante la sondaj spun că au creat și implementat deja o politică în acest sens, iar din restul de 47%, mai mult de jumătate anticipează că vor îmbunătăți sau implementa o politică de muncă de la distanță până la sfârșitul anului 2020.
Principalele trei priorități în conceperea politicilor de adoptare a muncii la distanță sunt sănătatea și siguranța angajaților, menționată de 70% dintre respondenți, îmbunătățirea experienței angajaților (65%) și atragerea și reținerea talentelor cheie (60%).
”Lucrul la distanță a devenit o parte esențială a noii normalități, companiile fiind forțate în multe cazuri să se adapteze pentru a-și putea continua activitatea. Temerile inițiale că productivitatea muncii va scădea au fost infirmate după primele luni de pandemie, însă rămâne de văzut dacă tendința se păstrează pe termen mediu și lung. Mulți angajați au început să resimtă negativ lipsa interacțiunii directe cu partenerii și colegii și să-și dorească o revenire la birou. În orice caz, lucrul de la distanță va fi o opțiune pe termen lung și cele mai multe companii vor continua să o aplice”, spune Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România.
Pe măsură ce restricțiile locale s-au relaxat, majoritatea companiilor au permis accesul angajaților la birou, în anumite condiții și respectând normele de siguranță și sănătate. Cu toate acestea, 45% dintre companii nu vor solicita angajaților întoarcerea la birou, iar 21% anticipează o abordare hibridă între munca la distanță și lucrul la birou.
Sondajul a fost realizat în rândul a peste 300 de companii la nivel global.
Sursa: G4Media
- Marius Lulea (AUR): „Politicienii nu dispar, se transformă. România a inventat teleportarea administrativă”Marius Lulea, prim-vicepreședinte al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), critică dur modul în care politicienii români se mențin constant în funcții plătite din bani publici, indiferent de rezultatele sau demiterea lor. Într-o declarație ironică, acesta compară fenomenul cu legea conservării energiei, acuzând clasa politică de crearea unui „perpetuum mobile politic” care funcționează pe spinarea cetățeanului. …
- Cernavodă: Primarul sparge 400 de mii de euro pe manele din banii cetățenilorPrimarul din Cernavodă, Liviu Negoiță, a provocat reacții controversate după ce a decis să aloce 400.000 de euro pentru organizarea unui festival de manele în cadrul Zilelor Orașului Cernavodă, în contextul actualei crize bugetare. Evenimentul va aduce pe scenă 15 artiști, printre care Vali Vijelie, Nicolae Guță și Dani Mocanu. Contactat de jurnaliștii Antena 3 CNN, primarul …
- Grefierii au ieșit în stradă în această dimineață: „Suntem umiliți și jefuiți!” Justiția, în prag de blocaj totalÎn această dimineață, aproape 100 de grefieri au protestat pe treptele Curții de Apel București, denunțând decizia Guvernului de a plafona sporul pentru condiții grele de muncă la doar 300 de lei brut. Sindicaliștii acuză autoritățile de umilire și furt instituționalizat. Dacă revendicările lor nu sunt luate în serios, avertizează: sistemul judiciar riscă paralizia. Protestul …
- Daniel David scuză gafele: Bolojan și Dan vor binele țării. Dar lipsește competențaMinistrul Educației, Daniel David, și-a cerut iertare pentru gafele recente, declarând că „nu e mândru” de modul în care a comunicat și că regretă greșelile făcute. În același timp, și-a exprimat susținerea pentru președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, pe care i-a descris drept „oameni cinstiți, deștepți și care vor binele țării” – un …
- Guvernanții recunosc că au condus prost și politicienii trăiesc în lux… dar taie de la popor, nu din pensiile specialeCând un fost ministru de Finanțe, precum Alexandru Nazare, recunoaște că România „a trăit pe datorie”, nu mai este vorba de analiză economică, ci de confesiune post-faliment. Într-un moment rar de sinceritate, acesta afirmă că „trebuie să avem curajul schimbării” pentru că altfel „nu mai putem merge mai departe” (sursa: Digi24). Dar întrebarea esențială rămâne: …