Înalta Curte lămurește o problemă de drept fără precedent: Noțiunea de polițist din Codul Penal include și polițistul local

Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au rezolvat o problemă care s-a ivit în premieră, în timpul unui proces la Curtea de Apel Oradea.
Este vorba despre clarificarea noțiunii de polițist local.
ICCJ a fost sesizată de către Curtea de Apel Oradea în sensul dezlegării unei chestiuni de drept, într-un dosar în care un bărbat este dat în judecată pentru că ar fi lovit şi ameninţat un poliţist local. Evenimentul a avut loc pe data de 7 iunie 2018, când un un poliţist a încercat să ridice un autoturism abandonat de câteva luni în faţa unui bloc din Oradea. Supărat că i se ridică mașina, proprietarul l-a atacat pe polițistul local l-a lovit în zona pieptului şi l-a ameninţat cu moartea.
Pentru faptele sale, agresorul a fost trimis în judecată pentru ultraj, însă Judecătoria Oradea l-a condamnat doar la şase luni închisoare cu suspendare, după ce magistraţii au schimbat încadrarea juridică din infracţiunea de ultraj prevăzută de art. 257, alin. 1 şi 4 din Codul penal în infracţiunea de ultraj prevăzută de art. 257, alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 193 alin.1 Cod penal (lovirea sau alte violenţe).
„Faptele prevăzute în alin. (1) – (3), comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate”, se arată în sentința judecătorilor.
Judecătorii susţineau că Poliţia locală se organizează şi funcţionează, conform art. 4 din Legea 155/2010, prin hotărâre a administraţiei locale, ca un compartiment în cadrul aparatului de specialitate al primarului, pe când noţiunea de poliţist sau jandarm de la art. 257, alin. 4 se referă la persoana angajată în cadrul Poliţiei Române, care face parte din MAI, iar activitatea poliţistului local nu este reglementată de Legea 218/2002 a Poliţiei Române.
Parchetul a făcut apel împotriva acestei sentinţe şi a solicitat Curţii de Apel Oradea sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unei probleme de drept. Procurorii sunt de părere că dispoziţiile art. 257, alin. 4 nu fac nicio distincţie între poliţistul local şi poliţistul din cadrul MAI, iar prin forma agravantă prevăzută la acest articol se urmăreşte pedepsirea mai aspră a celor care înţeleg să ultragieze o persoană învestită cu exercitarea acestei funcții publice.
Decizia Instanţei supreme a fost ca noţiunea de poliţist din Codul penal să aibă în vedere şi persoana care exercită funcţia de poliţist local.
Sursa: www.perol.ro
- Discrepanțele sociale cresc: săracii sunt mai săraci, politicienii mai bogați
În România, ruptura dintre cetățeni și clasa politică se adâncește vizibil. În timp ce milioane de oameni își calculează fiecare leu pentru mâncare, căldură și medicamente, politicienii trăiesc tot mai confortabil, protejați de salarii mari, privilegii și rețele de influență. Sărăcia se extinde, iar prosperitatea rămâne concentrată sus. Inflația a erodat veniturile reale, taxarea muncii … - E frig în casele românilor. Sărăcia ține centrala închisă
În România, frigul nu mai este doar o problemă de anotimp, ci una de sărăcie. Pentru sute de mii de familii, centrala termică există, dar rămâne oprită. Nu din economie voluntară, ci din lipsă de bani. Gazul, electricitatea și întreținerea au devenit luxuri, iar căldura, o opțiune pe care mulți nu și-o mai permit. Aceasta … - Ilie Bolojan doar ține discursuri, nu face reformă
România nu duce lipsă de vorbe, ci de fapte. În timp ce problemele structurale se adâncesc, deficit, inflație, birocrație și stat supradimensionat, Bolojan livrează discursuri bine ambalate, fără reforme reale la nivel național. Retorica despre eficiență și tăieri nu ține loc de decizie, iar guvernarea nu se face cu monologuri, ci cu măsuri care dor … - Fără intervenția urgentă, economia României se va prăbuși
Economia România se află pe un drum periculos. Deficitele cresc, inflația rămâne ridicată, investițiile scad, iar mediul privat este sufocat de taxe, birocrație și impredictibilitate. Fără măsuri rapide și ferme, dezechilibrele actuale vor produce o ruptură economică majoră. Statul cheltuie mai mult decât produce și acoperă diferența prin împrumuturi și inflație. Această strategie nu mai … - Umilință. Creșterea cu 275 lei… brut, a salariului
Guvernul prezintă drept „măsură socială” o creștere a salariului minim cu 275 de lei brut. În realitate, după taxe și contribuții, angajatului îi rămân puțin peste o sută de lei. O sumă ridicolă, care nu acoperă nici scumpirile dintr-o săptămână, dar este vândută propagandistic drept mare realizare. Într-o țară cu una dintre cele mai mari …