Armata Română trece de la pace la război în cinci zile

Ministerul Apărării Naționale a organizat un exercițiu „cu termen scurt de notificare”, în care trupele române trebuie să treacă de la starea de pace la cea de război în termen de cinci zile.

În prezența președintelui Klaus Iohannis, a ministrului apărării naționale, generalul Nicolae Ionel Ciucă, și a șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, în România s-a desfășurat etapa finală a unui exercițiu militar “cu termen scurt de notificare” (ETSN), pe care Ministerul Apărării Naționale l-a organizat în Centrul de instruire de la Cincu (județul Brașov).

La etapa finală a acestui exercițiu au participat, în mod integrat, unele unități și mari unități aparținând Forțelor Terestre și Forțele Aeriene Române, a precizat MApN.

“Exercițiul, la care participă aproximativ 1.000 de militari și peste 200 mijloace tehnice, are ca scop perfecționarea procesului de integrare a capabilităților militare pentru executarea sincronizată a unor acțiuni militare complexe. Exercițiul își propune, totodată, verificarea stării de operativitate a structurilor din subordine, fără parcurgerea etapelor de planificare obișnuite pentru organizarea unui exercițiu la acest nivel, și urmărește ca, în termen de cinci zile de la notificare, structurile din subordine să fie în măsură să-și demonstreze capacitatea de luptă în context interarme, multi-domeniu și întrunit”, a indicat comunicatul publicat de MApN.

Un element surprinzător al acestui exercițiu a fost însă termenul “de cinci zile de la notificare”, caracterizat de ofițerii români drept „termen scurt”, în care unitățile militare trebuie să treacă, practic, de la starea de pace la cea de război. Drept termen de comparație, se poate aminti faptul că Forța de Reacție Rapidă a NATO, care este desfășurată de Alianța Atlantică în orice țară NATO ar fi atacată, are un termen de intervenție de 72 de ore (adică de trei zile) de la primirea ordinului de luptă, în condițiile în care din FRR fac parte, de exemplu, militari francezi și germani, care ar trebui, teoretic, să ajungă în acest interval de timp, la nevoie, chiar până în România.

Iar față de cele trei zile impuse Forței de Reacție Rapidă a NATO, Armata României se antrenează să respecte, după cum s-a demonstrat în cadrul exercițiului de la Cincu, un “termen scurt” de intervenție, pe teritoriul național al României, de cinci zile!

“A fost un exercițiu impresionant și nota deosebită a fost dată de faptul că a fost un exercițiu cu alarmare într-un termen scurt. Totuși, impresionant cum au reușit forțele să lucreze împreună. Se vede că de la comandă până la execuție lucrurile funcționează foarte bine”

Klaus Iohannis,

Președintele României

“Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat, vârful nostru de lance, este o contribuție substanțială pentru apărarea noastră colectivă. Această forță este disponibilă pentru a fi desfășurată rapid pentru a apăra orice aliat în fața oricărei amenințări”

Jens Stoltenberg,

Secretarul general al NATO

De ce are nevoie Armata Română de cinci zile pentru a acționa?

Termenul ar putea fi mai scurt dacă înalții responsabili politico-militari, în frunte cu șeful statului, ar solicita acest lucru și l-ar verifica în cadrul exercițiilor militare.

Participă și România la Forța de Reacție Rapidă a NATO?

Da, România are desemnate detașamente militare pentru Forța de Reacție Rapidă, una dintre unitățile participante fiind Batalionul de Infanterie Marină de la Babadag.

Cu alte cuvinte, putem presupune că, în cazul unei agresiuni venite dinspre est, mai repede ajung să ne apere trupele de reacție rapidă ale NATO decât trupele naționale ale României. Cu observația că, ipotetic vorbind, trupele Rusiei s-ar putea să aibă nevoie de mai puțin de trei zile pentru a ajunge în România.

„Very High Readiness Joint Task Force”, VJTF (Forța întrunită cu grad foarte înalt de operativitate) s-a format în cadrul NATO drept forță de ripostă împotriva unei eventuale agresiuni din partea Rusiei, după ce regimul Putin a ocupat ilegal peninsula Crimeea – ocupație care continuă și în acest moment. Chiar și Armata Română își antrenează detașamente militare pentru a participa la misiunile VJTF, una dintre unitățile care formează asemenea luptători fiind Batalionul 307 Infanterie Marină de la Babadag.

Anul trecut, Germania a preluat conducerea VJTF, iar în acel context, Ministerul Apărării de la Berlin a anunțat că trupele terestre din VJTF sunt compuse din 8.000 de militari, dintre care 4.000 sunt germani, iar ceilalți sunt francezi, olandezi și norvegieni. VJTF trebuie să aibă efectivele gata de luptă în maxim 72 de ore, adică în trei zile.

Nu este clar dacă președintele României, Klaus Iohannis, care este și comandant suprem al Armatei, și președinte al CSAT, a cunoscut aceste detalii în momentul în care a asistat la exercițiul militar de la Cincu. Oricum, consilierii militari ai președintelui ar fi trebuit să-l informeze.

După ce a asistat la etapa finală a exercițiului din poligon, președintele Iohannis a avut o declarație pur formală: “A fost un exercițiu impresionant și nota deosebită a fost dată de faptul că a fost un exercițiu cu alarmare într-un termen scurt. Totuși, impresionant cum au reușit forțele să lucreze împreună. Se vede că de la comandă până la execuție lucrurile funcționează foarte bine”.

Se pare că, pentru președintele Iohannis, un termen de intervenție de cinci zile, al Armatei Române, chiar pe teritoriul național, reprezintă un termen foarte bun.

Este de precizat că șeful statului are cel puțin trei consilieri care ar fi trebuit să-i prezinte aceste aspecte, înainte ca el să se declare „impresionat” de termenul de cinci zile în care poate interveni Armata Română. Dintre cei trei consilieri responsabili cu domeniul Securității Naționale, doi sunt generali proveniți din MApN (Ion Oprișor și Mihai Șomordolea), iar cel de-al treilea e un fost ministru de Interne și ministru al Apărării Naționale (Constantin Dudu Ionescu).

Sursa: www.romanialibera.ro

• 
  Polițiștii efectuează peste 40 de percheziții pentru a elimina o rețea extinsă de traficanți de droguri
  Poliţiştii fac, miercuri dimineaţă, 43 de percheziţii în judeţele Caraş-Severin şi Dolj, la persoane suspectate de trafic de droguri de risc şi mare risc şi de constituire de grup infracţional organizat. Anchetatorii au stabilit că în anul 2021 şi de la jumătatea anului 2024, în Oraviţa, s-ar fi constituit patru grupări infracţionale organizate, în scopul obţinerii de bani …
• 
  Duminica Orbului, văzută după 36 de ani: Cum am ratat primul tren spre democrație
  Pe 20 mai 1990, România a organizat primele alegeri prezidențiale și parlamentare de după căderea comunismului. A fost un moment istoric – așteptat de generații întregi care visaseră libertatea –, dar rezultatul a arătat că libertatea nu înseamnă, automat, conștiință democratică. Pentru aproape 85% dintre români, opțiunea a fost Ion Iliescu, fost demnitar comunist și lider al Frontului Salvării Naționale (FSN), o structură care moștenea masiv mecanismele vechiului regim. A fost „Duminica Orbului” – nu doar în calendarul ortodox, ci și în istoria noastră colectivă. Într-un sens profund, 20 mai 1990 a fost o zi în care România a ales frica în locul curajului, continuitatea în locul schimbării, familiarul în locul incertitudinii. Votul masiv în favoarea lui Iliescu și a FSN a consfințit o prelungire a regimului ceaușist în haine aparent noi. Partidele istorice, abia reînființate, fără resurse, fără presă, fără vizibilitate reală, au fost condamnate din start la marginalizare. Ion Rațiu, cel care întruchipa spiritul democrației liberale, spunea: „Voi lupta până la ultima picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.” Dar prea puțini l-au înțeles. Astăzi, după 36 de ani de democrație postcomunistă, avem obligația să privim acel moment cu melancolie dar și cu luciditate. Alegerile din 1990 trebuie înțelese. România venea după un regim totalitar care mutilase nu doar instituțiile, ci și mentalitățile. Frica, obediența, neîncrederea în pluralism erau reflexe adânc impregnate în societate. Mulți au votat cu Iliescu pentru că se temeau de instabilitate, de necunoscut. Iliescu oferea promisiunea unei tranziții „line”, care păstra aparența schimbării, fără a deranja prea tare structurile de putere moștenite. Generațiile tinere trebuie să știe aceste lucruri pentru a învăța. Democrația nu este niciodată un dat, ci o construcție fragilă, care cere vigilență, curaj civic, cultură politică. Fără memorie, riscăm să repetăm aceleași greșeli în forme diferite. În fața tentației autoritarismului modern, a manipulării prin social media, a polarizării toxice, e vital să ne amintim că libertatea nu se dă, se cucerește și se păstrează cu efort constant. Duminica Orbului a fost, poate, inevitabilă în acel moment. Dar a lăsat o rană adâncă: am pierdut un deceniu în cursa noastră spre normalitate. Când Europa Centrală își reforma instituțiile, România se zbătea în mineriade, în compromisuri toxice, în blocaje economice și politice. FSN-ul, ajuns partid-stat, a consolidat o rețea de putere care, sub diverse nume și forme, domină și astăzi multe paliere ale administrației. Duminica Orbului este o oglindă care ne obligă să ne întrebăm, constant: ce alegem când suntem puși în fața unei cotituri? Ne uităm la trecut sau ne lăsăm în voia inerției? Luptăm pentru democrație sau o delegăm altora? A înțelege 20 mai 1990 înseamnă, poate, să ne asigurăm că nicio altă „duminică” din viitor nu va mai fi atât de oarbă.
• 
  TRĂDARE LA VÂRF: Ministrul Ciprian Șerban, surprins într-o escapadă cu Roxana Ilie, „abonata” la banii PSD. O idilă în umbra banilor publici?
  Într-o perioadă în care românii de rând sunt îndemnați la cumpătare, elitele politice par să trăiască într-o realitate paralelă, guvernată de lux, influență și combinații de culise. Ultimul protagonist al unui episod care miroase a sfidare și trădare a interesului public este nimeni altul decât ministrul Ciprian Șerban. Acesta a fost surprins recent într-o vacanță …
• 
  După 7 luni de la explozia blocului din Rahova, ratatul Ciucu s-a decis: blocul va fi demolat
  După exact șapte luni și două zile de la devastatoarea explozie din blocul din Rahova, timp în care viața a cel puțin 400 de oameni a fost dată peste cap, se pare că ratatul Ciprian Ciucu a găsit o soluție.Au trecut exact șapte luni și două zile de la devastatoarea explozie din blocul de locuințe …
• 
  Sume uriașe de bani cash din Ucraina tranzitează ilegal România: 1,7 miliarde de euro, cel mai probabil în scopul de spălare a banilor
  Corpul de Control al Ministerului Finanțelor, în colaborare cu Autoritatea Vamală Română, a descoperit că prin România au fost tranzitați peste 1,7 miliarde de euro în numerar, într-un singur an, cel mai probabil în scopul de spălare a banilor. Analizele strategice realizate asupra declarațiilor de numerar depuse la punctele de frontieră ale României evidențiază existența …