Ungaria cumpără o clădire istorică în Cluj. Guvernul de la Budapesta, investitor imobiliar în Transilvania

Ungaria a cumpărat, prin intermediul unei fundații de stat, clădirea care adăpostea Hotelul Melody din centrul municipiului Cluj, transmite Actual de Cluj. E vorba despre un monument istoric, care urmează să găzduiască Centrul Tradițiilor Transilvane din cadrul Universității Sapienția, universitate deținută de Fundația maghiară Sapienția.
Statul român avea drept de preemțiune, dat fiind că e vorba despre o clădire – monument istoric, dar Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj nu ar fi acceptat să plătească prețul cerut de proprietar, adică 5,6 milioane de euro, potrivit Făclia.
În schimb, moștenitorii fostului proprietar Marius Trif au vândut clădirea Fundației Sapienția, care este finanțată de statul maghiar.
Context. Instituții și companii deținute de statul maghiar au mai cumpărat în ultimii ani clădiri istorice din Transilvania. Tot în Cluj, Fundația Sapienția a cumpărat în 2002 cu un milion de dolari fostul sediul al Băncii Bankcoop din Piața Matei Corvin. În Satu Mare, compania maghiară de stat MANEVI Zrt a cumpărat Hotelul Dacia în 2017, iar în Carei aceeași firmă a achiziționat sediul istoric în care a funcționat primăria orașului.
În luna iunie 2020, Guvernul Ungariei a inițiat un proiect legislativ, trimis deja în Parlament, care i-ar da posibilitatea să cumpere proprietăți imobiliare în toată Europa Centrală și de Est. Guvernul Viktor Orban, care are un plan economic agresiv în toate statele învecinate, va deveni jucător pe piața imobiliară din regiune prin intermediul unei fundații controlate de guvern.
Ce va cumpăra guvernul Ungariei? Orice proprietate imobiliară care are orice legătură cu Ungaria sau cu cetățenii maghiari, inclusiv legături istorice, culturale sau arhitectonice. Practic, plaja de posibile achiziții este uriașă, potrivit Daily News Hungary.
Guvernul va cumpăra clădirile vizate și le va reface și gestiona, potrivit proiectului legislativ inițiat de vicepremierul Zsolt Semjén.
- Percheziții DNA la Consiliul Județean Brăila / Este vizat șeful CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac
După CJ Bistrița și Sălaj, procurorii DNA fac percheziții la CJ Brăila. Procurorii DNA fac percheziții la CJ Brăila, condus de Francisk Iulian Chiriac (PSD). Perchezițiile sunt și la clubul de handbal HC Dunărea Brăila, procurorii suspectând săvârșirea mai multor fapte de corupție. Clubul sportiv HC Dunărea Brăila este condus de ginerele fostului premier Mihai … - Polițiștii efectuează peste 40 de percheziții pentru a elimina o rețea extinsă de traficanți de droguri
Poliţiştii fac, miercuri dimineaţă, 43 de percheziţii în judeţele Caraş-Severin şi Dolj, la persoane suspectate de trafic de droguri de risc şi mare risc şi de constituire de grup infracţional organizat. Anchetatorii au stabilit că în anul 2021 şi de la jumătatea anului 2024, în Oraviţa, s-ar fi constituit patru grupări infracţionale organizate, în scopul obţinerii de bani … - Duminica Orbului, văzută după 36 de ani: Cum am ratat primul tren spre democrație
Pe 20 mai 1990, România a organizat primele alegeri prezidențiale și parlamentare de după căderea comunismului. A fost un moment istoric – așteptat de generații întregi care visaseră libertatea –, dar rezultatul a arătat că libertatea nu înseamnă, automat, conștiință democratică. Pentru aproape 85% dintre români, opțiunea a fost Ion Iliescu, fost demnitar comunist și lider al Frontului Salvării Naționale (FSN), o structură care moștenea masiv mecanismele vechiului regim. A fost „Duminica Orbului” – nu doar în calendarul ortodox, ci și în istoria noastră colectivă. Într-un sens profund, 20 mai 1990 a fost o zi în care România a ales frica în locul curajului, continuitatea în locul schimbării, familiarul în locul incertitudinii. Votul masiv în favoarea lui Iliescu și a FSN a consfințit o prelungire a regimului ceaușist în haine aparent noi. Partidele istorice, abia reînființate, fără resurse, fără presă, fără vizibilitate reală, au fost condamnate din start la marginalizare. Ion Rațiu, cel care întruchipa spiritul democrației liberale, spunea: „Voi lupta până la ultima picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.” Dar prea puțini l-au înțeles. Astăzi, după 36 de ani de democrație postcomunistă, avem obligația să privim acel moment cu melancolie dar și cu luciditate. Alegerile din 1990 trebuie înțelese. România venea după un regim totalitar care mutilase nu doar instituțiile, ci și mentalitățile. Frica, obediența, neîncrederea în pluralism erau reflexe adânc impregnate în societate. Mulți au votat cu Iliescu pentru că se temeau de instabilitate, de necunoscut. Iliescu oferea promisiunea unei tranziții „line”, care păstra aparența schimbării, fără a deranja prea tare structurile de putere moștenite. Generațiile tinere trebuie să știe aceste lucruri pentru a învăța. Democrația nu este niciodată un dat, ci o construcție fragilă, care cere vigilență, curaj civic, cultură politică. Fără memorie, riscăm să repetăm aceleași greșeli în forme diferite. În fața tentației autoritarismului modern, a manipulării prin social media, a polarizării toxice, e vital să ne amintim că libertatea nu se dă, se cucerește și se păstrează cu efort constant. Duminica Orbului a fost, poate, inevitabilă în acel moment. Dar a lăsat o rană adâncă: am pierdut un deceniu în cursa noastră spre normalitate. Când Europa Centrală își reforma instituțiile, România se zbătea în mineriade, în compromisuri toxice, în blocaje economice și politice. FSN-ul, ajuns partid-stat, a consolidat o rețea de putere care, sub diverse nume și forme, domină și astăzi multe paliere ale administrației. Duminica Orbului este o oglindă care ne obligă să ne întrebăm, constant: ce alegem când suntem puși în fața unei cotituri? Ne uităm la trecut sau ne lăsăm în voia inerției? Luptăm pentru democrație sau o delegăm altora? A înțelege 20 mai 1990 înseamnă, poate, să ne asigurăm că nicio altă „duminică” din viitor nu va mai fi atât de oarbă. - TRĂDARE LA VÂRF: Ministrul Ciprian Șerban, surprins într-o escapadă cu Roxana Ilie, „abonata” la banii PSD. O idilă în umbra banilor publici?
Într-o perioadă în care românii de rând sunt îndemnați la cumpătare, elitele politice par să trăiască într-o realitate paralelă, guvernată de lux, influență și combinații de culise. Ultimul protagonist al unui episod care miroase a sfidare și trădare a interesului public este nimeni altul decât ministrul Ciprian Șerban. Acesta a fost surprins recent într-o vacanță … - După 7 luni de la explozia blocului din Rahova, ratatul Ciucu s-a decis: blocul va fi demolat
După exact șapte luni și două zile de la devastatoarea explozie din blocul din Rahova, timp în care viața a cel puțin 400 de oameni a fost dată peste cap, se pare că ratatul Ciprian Ciucu a găsit o soluție.Au trecut exact șapte luni și două zile de la devastatoarea explozie din blocul de locuințe …




