Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor de șomaj se ridică la 5 miliarde de lei, a anunțat marți Curtea de Conturi.
Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizației acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizațiile acordate altor categorii de personal ale căror activități au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgență medicală (266 de milioane de lei).
Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc și alte cheltuieli specifice perioadei de urgență. La finanțarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii și combaterii pandemiei se adaugă donațiile și sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituțiile publice, potrivit unui raport al Curții de Conturi.
Astfel, entitățile auditate de Curtea de Conturi au primit și înregistrat donații și sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro).
Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență a fost înaintat Parlamentului. Documentul are la bază un control amplu, desfășurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entități din administrația publică centrală și locală.
Documentul își propune să prezinte forului legislativ, cetățenilor și altor factori interesați modul de gestionare a resurselor publice în perioada stării de urgență, constatările Curții de Conturi, precum și concluziile și propunerile ce derivă din acestea, în conformitate cu mandatul primit prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/2020.
La baza selecției entităților auditate au stat sumele alocate de la bugetele centrale și locale pentru gestionarea stării de urgență, respectiv sumele utilizate, pe sursele de finanțare și pe destinații. Astfel, au fost selectate acele autorități care au primit sume importante de la aceste bugete, dar și cele care au primit responsabilități și atribuții suplimentare în situația de urgență.
Nu în ultimul rând, în procesul de selecție au fost extrem de relevante achizițiile realizate, după tipul și valoarea acestora, specifice situației de urgență. Impactul financiar estimat de auditori în urma acțiunilor de control este compus din venituri suplimentare, prejudicii și abateri financiar contabile.
Veniturile suplimentare estimate se ridică la 647 de mii de lei. Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada supusă controlului sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei.
Documentul prezintă și o serie de exemple de bune practici ale entităților publice care au gestionat optim resursele puse la dispoziție în perioada stării de urgență.
Sursa: www.euractiv.ro
- Leul se prăbușește: 5,2 lei pentru un euro
Moneda naţională a continuat să se deprecieze vineri, în raport cu euro, și a urcat dimineaţă la 5,2 lei pe piața interbancară. Euro a atins astfel un nou maxim istoric, în contextul crizei politice. Euro a sărit de 5 lei miercuri, 29 aprilie, când a depășit pentru prima dată pragul de 5,10 lei, din mai … - Dezastru la CFR: 21 de trenuri noi, abandonate în Gara Obor21 de trenuri noi PESA, cumpărate de statul român cu fonduri europene, zac uitate în Gara Obor și nu există perspective apropiate să fie puse în circulație, avertizează Asociația Pro Infrastructură. De câteva luni, o situație demnă de piesele lui Eugen Ionescu se joacă pe tăcute în Gara Obor. În timp ce transportul feroviar plânge …
- Ciprian Ciucu, cel mai hoț primar din țară a donat 162 de mii de euro la PNL. În campanie plângea pe umărul alegătorilor că stă într-o garsonierăPartidul Național Liberal a încasat anul trecut o sumă astronomică de peste 25 de milioane de lei din donații și cotizații la sediul central și filialele din toată țara. Situația banilor încasați a fost publicată, miercuri, în Monitorul Oficial, însă printre rândurile de cifre se ascunde un detaliu care revoltă și arată adevărata față a …
- Bani, nășie și cumetrie la suveraniști: Cum a ajuns Gianina Șerban să controleze pușculița AUR după ce soțul său a pompat sute de mii de euro finului SimionPartidul AUR, care pozează constant în luptătorul suprem împotriva „sistemului corupt” și promotorul meritocrației, demonstrează că funcționează perfect pe principiile vechii politici: nepotism, cumetrii și interese financiare directe. Ascensiunea deputatei Gianina Șerban la șefia banilor din AUR nu pare să fie rezultatul unor competențe manageriale excepționale, ci mai degrabă o recompensă pentru generozitatea financiară a …
- Când plăcinta e mare, apar și ”patrioții” cu furculița – Dan Dungaciu, prorusul de la AUR care minte poporul pe tema înarmării RomânieiSe observă de ceva vreme un reflex curios, aproape pavlovian: ori de câte ori România face o mișcare normală la cap, dar incomodă pentru Rusia, se activează imediat corul suveranist al suspiciunii. Când se discută despre înzestrarea armatei, apare „vasalizarea”. Când vin bani europeni pentru apărare, apare „sclavagismul”. Când statul încearcă, măcar cu întârziere, să …
