CCR explică de ce urmărirea tranzacţiilor unei persoane care nu e inculpată este neconstituţională

CCR a găsit neconstituţionale mai multe prevederi legate de metodele de supraveghere folosite de autorităţi în cursul urmăririi penale. În motivarea deciziei, judecătorii Curţii arată că urmărirea tranzacţiilor unei persoane poate încălca drepturi şi libertăţi.

În motivarea deciziei 421/2020, judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) arată că obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane aflate în faza urmăririi penale se caracterizează printr-un grad ridicat de intruziune în viaţa privată, motiv pentru care poate duce la încălcarea unor drepturi şi libertăţi ale persoanei.

Tocmai de aceea, persoanele vizate de aplicarea unei asemenea metode de supraveghere trebuie să poată contesta măsura, motiv pentru care se impune „o obligaţie pozitivă din partea statului ce are ca obiect reglementarea, în cadrul legislaţiei interne, a unui <recurs efectiv> care să permită înlăturarea eventualei încălcări a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale”.

„Nu poate fi reţinută nici susţinerea reprezentantului Ministerului Public consemnată în încheierea de sesizare, în sensul că solicitarea de informaţii privind tranzacţiile financiare nu constituie o ingerinţă în viaţa personală. Dimpotrivă, tranzacţiile financiare ale unei persoane sunt de natură a oferi date despre încasările, plăţile, achiziţiile de bunuri şi servicii pe care o persoană le face cu titlu obişnuit sau doar în anumite perioade de timp, informaţii inclusiv cu privire la sănătatea (dacă ne gândim la servicii cu caracter medical) sau, cum este cazul în speţă, cu privire la localizarea persoanei la un moment dat”, argumentează judecătorii CCR.

Prin decizia amintită, CCR a hotărât că imposibilitatea de a contesta modul în care anchetatorii obţin date privind tranzacţiile financiare este neconstituţională. Sesizarea a fost formulată la CCR de către instanţa supremă, în urma unui proces deschis de judecătorul Horaţius Dumbravă.

În cursul urmăririi penale, procurorul poate cere supravegherea tehnică pentru cel mult 30 de zile, aceasta fiind dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul solicitant.

Potrivit Codului de procedură penală, procurorul poate executa supravegherea tehnică sau poate cere unui organ de cercetare penală să o realizeze. Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:

– interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă;
– accesul la un sistem informatic;
– supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
– localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
– obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane;
– reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale;
– utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor;
– participarea autorizată la anumite activităţi;
– livrarea supravegheată;
– obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

Dintre toate acestea, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane a făcut obiectul analizei CCR, decizia urmând să devină obligatorie odată cu publicarea în Monitorul Oficial.

În ceea ce priveşte infracţiunile pentru care se poate dispune supravegherea tehnică, cele mai întâlnite au legătură cu securitatea naţională, traficul de droguri sau de persoane, spălarea de bani, şantajul, violul, evaziunea fiscală şi corupţia.

Sursa: www.mediafax.ro

• 
  Singurul spital regional care prinde contur. Cum a luat Oltenia fața Ardealului
  Cu un debut al lucrărilor mai târziu față de Spitalul Regional de Urgență (SRU) Iași și cel din Cluj, unitatea medicală din Craiova a luat fața celor două. De altfel, în urma regândirii termenelor-limită, acesta este și primul care ar trebui să fie gata la cheie. Surse de la vârful Ministerul Sănătății susțin că dincolo …
• 
  ”Duamna” Anca, atacuri la Mohammad Murad. Trădătorul Simion a mâncat, a băut și s-a plimbat cu elicopterul pe banii lui Murad, iar acum îl execută cu Păcurarii
  De la plimbări cu elicopterul pe banii afaceristului, la un plan diabolic de preluare a filialei AUR Constanța. Cum se transformă „lupta anti-sistem” într-o banală reglare de conturi pe ciolanul politic. Scena politică românească este din nou martora unui spectacol de o ipocrizie grotescă, orchestrat în culise și servit publicului sub forma unor pretinse dezvăluiri …
• 
  George Simion nu are soluții pentru minerii din Valea Jiului – un impostor care se cațără pe suferința oamenilor
  Sectorul minier din România traversează o nouă perioadă de criză profundă, pe fondul planurilor de restructurare și al angajamentelor de tranziție energetică. În timp ce minerii din bazinele carbonifere Valea Jiului și Gorj se confruntă cu perspectiva iminentă a disponibilizărilor, subiectul a devenit o temă centrală de dezbatere pe scena politică, evidențiind un contrast puternic …
• 
  Carburanții se scumpesc, statul câștigă: românii suportă povara la pompă
  Specialiștii avertizează că ne-am putea confrunta cu penurie, iar limitarea adaosului comercial, așa cum vrea Guvernul să facă, nu ar rezolva criza de la pompă. Între timp, datele arată că statul este principalul câștigător din scumpirile alarmante la carburanți.  Prețurile la carburanți continuă să crească alarmant, de la o zi la alta, generând presiuni suplimentare …
• 
  România – tragedia zilelor noastre: șase din zece oameni se simt mai săraci
  Șase din zece români spun că trăiesc mai prost decât acum un an și doar unul din zece crede că situația sa s-a îmbunătățit. Acestea sunt concluziile primului sondaj economic lunar realizat de IRSOP, publicat miercuri, care fotografiază un tablou al anxietății financiare generalizate — cu unele nuanțe mai luminoase față de luna anterioară. Studiul, …