Siberia, ca niciodată până acum: stepele înverzesc, iernile cu minus 40 de grade Celsius vor deveni amintire

După o iarnă blândă şi o primăvară caldă, toate efecte probabile ale schimbărilor climatice, Siberia este martoră la înmulţirea catastrofelor naturale – insecte care distrug arborii, incendii, ploi torenţiale ce conduc la evacuări, relatează AFP.

Schimbările climatice vor antrena perioade caniculare, furtuni, dar şi incendii naturale din ce în ce mai frecvente, potrivit modelelor ştiinţifice. Siberia, un teritoriu de peste 10 milioane de kilometri pătraţi situat la est de Munţii Ural şi renumit pentru iernile sale aspre, se regăseşte în prima linie.

”Iarna (2019-2020) a fost cea mai călduroasă din Siberia de la începerea înregistrărilor datelor, în urmă cu 130 de ani, cu temperaturi medii de până la 6 grade Celsius peste valorile normale sezoniere”, a explicat pentru AFP Marina Makarova, meteorolog şef la Gidrometcentr, centrul hidrometeorologic al Rusiei.

Apoi, ”primăvara a venit mult mai devreme, în aprilie, cu temperaturi care au depăşit cu uşurinţă (uneori) 30 de grade Celsius”, a continuat ea.

La începutul lunii mai, presa locală a publicat fotografii cu câmpuri înflorite cu o lună înainte. În plus, potrivit agenţiei TASS, producătorii de îngheţată s-au lăudat cu o creştere a vânzărilor de până la 30 de procente.

În sudul Siberiei, Rosgidromet a înregistrat cantităţi de precipitaţii în creştere cu o treime în comparaţie cu valorile medii, ceea ce a condus la evacuarea a mii de persoane din districtul Tulun, lângă lacul Baikal.

Incendii mai devastatoare

În regiunile nordice, pe de altă parte, topirea precoce a stratului de zăpadă a lăsat în urmă vegetaţia şi solul uscat, condiţii propice pentru propagarea flăcărilor, potrivit lui Aleksei Yaroshenko, directorul pentru monitorizare forestieră din cadrul Greenpeace Rusia.

În total, din ianuarie până la jumătatea lunii mai, incendiile au mistuit 4,8 milioane de hectare în Siberia, dintre care 1,1 milioane de taiga, potrivit celui mai recent studiu realizat de acest ONG, publicat săptămâna trecută. Regiunea fusese deja decimată de incendii excepţionale în vara anului 2019.

„Încălzirea globală provoacă înmulţirea incendiilor forestiere; acestea s-au dublat în zece ani„, a rezumat pentru AFP Vyacheslav Kharuk, directorul laboratorului de monitorizare forestieră din cadrul departamentului siberian al Academiei Ruse de Ştiinţe.

Potrivit laboratorului său, între 2000 şi 2009, aproximativ trei milioane de hectare de pădure ardeau în fiecare an. Între 2010 şi 2019, media s-a dublat la şase milioane de hectare.

În anii următori, ”suprafaţa incendiilor va fi multiplicată de două până la patru ori”, estimează omul de ştiinţă.

Aceste incendii riscă să reducă capacitatea pădurilor boreale de a reţine dioxidul de carbon şi metanul, ceea ce ar contribui la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră şi la schimbările climatice.

Invazia omizilor care pot devora frunzișul unui pin uriaș în doar câteva ore

Temperaturile mai blânde au adus un alt pericol, explozia populaţiei de omizi dintr-o specie de fluturi siberieni, Dendrolimus sibiricus, un dăunător devastator.

Această omidă defoliatoare a coniferelor siberiene este redutabilă – o colonie poate devora frunzişul unui pin uriaş în doar câteva ore, lăsând pădurea mai vulnerabilă la incendii.

Căldura neobişnuită a favorizat accelerarea ciclului lor de viaţă.

”În toată experienţa mea îndelungată de expert, n-am văzut niciodată omizi atât de mari, care să crească atât de repede – într-un an în loc de doi”, a explicat pentru AFP Vladimir Soldatov, specialist în aceste lepidoptere care a tras un semnal de alarmă în privinţa ”consecinţelor tragice” pentru spaţiul forestier.

Specia ”a avansat 150 kilometri spre nord faţă de mediul său obişnuit din cauza încălzirii globale”, a precizat el.

În districtul Krasnoiarsk, din sudul Siberiei, peste de 120.000 de hectare au trebuit să fie tratate contra omizilor, potrivit centrului local pentru protecţia pădurilor.

Pădurile au fost devorate începând din 2003 de o altă insectă, gândacul de scoarţă Scolytinae, care s-a instalat în aceste regiuni nordice, pe măsură ce clima s-a îmblânzit.

Expertul Viaceslav Kharuk susţine că regiunea va asista la sosirea unor noi specii de păsări şi animale. ”Stepele noastre se înverzesc, lacurile noastre se încălzesc, Siberia devine o regiune mai atractivă pentru animale, dar şi pentru noi”, a declarat el, mărturisind însă că, odată cu multiplicarea acestor schimbări, iernile cu temperaturi de minus 40 de grade Celsius încep să îi lipsească.

Sursa: www.digi24.ro

• 
  Percheziții DNA la Consiliul Județean Brăila / Este vizat șeful CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac 
  După CJ Bistrița și Sălaj, procurorii DNA fac percheziții la CJ Brăila. Procurorii DNA fac percheziții la CJ Brăila, condus de Francisk Iulian Chiriac (PSD). Perchezițiile sunt și la clubul de handbal HC Dunărea Brăila, procurorii suspectând săvârșirea mai multor fapte de corupție. Clubul sportiv HC Dunărea Brăila este condus de ginerele fostului premier Mihai …
• 
  Polițiștii efectuează peste 40 de percheziții pentru a elimina o rețea extinsă de traficanți de droguri
  Poliţiştii fac, miercuri dimineaţă, 43 de percheziţii în judeţele Caraş-Severin şi Dolj, la persoane suspectate de trafic de droguri de risc şi mare risc şi de constituire de grup infracţional organizat. Anchetatorii au stabilit că în anul 2021 şi de la jumătatea anului 2024, în Oraviţa, s-ar fi constituit patru grupări infracţionale organizate, în scopul obţinerii de bani …
• 
  Duminica Orbului, văzută după 36 de ani: Cum am ratat primul tren spre democrație
  Pe 20 mai 1990, România a organizat primele alegeri prezidențiale și parlamentare de după căderea comunismului. A fost un moment istoric – așteptat de generații întregi care visaseră libertatea –, dar rezultatul a arătat că libertatea nu înseamnă, automat, conștiință democratică. Pentru aproape 85% dintre români, opțiunea a fost Ion Iliescu, fost demnitar comunist și lider al Frontului Salvării Naționale (FSN), o structură care moștenea masiv mecanismele vechiului regim. A fost „Duminica Orbului” – nu doar în calendarul ortodox, ci și în istoria noastră colectivă. Într-un sens profund, 20 mai 1990 a fost o zi în care România a ales frica în locul curajului, continuitatea în locul schimbării, familiarul în locul incertitudinii. Votul masiv în favoarea lui Iliescu și a FSN a consfințit o prelungire a regimului ceaușist în haine aparent noi. Partidele istorice, abia reînființate, fără resurse, fără presă, fără vizibilitate reală, au fost condamnate din start la marginalizare. Ion Rațiu, cel care întruchipa spiritul democrației liberale, spunea: „Voi lupta până la ultima picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.” Dar prea puțini l-au înțeles. Astăzi, după 36 de ani de democrație postcomunistă, avem obligația să privim acel moment cu melancolie dar și cu luciditate. Alegerile din 1990 trebuie înțelese. România venea după un regim totalitar care mutilase nu doar instituțiile, ci și mentalitățile. Frica, obediența, neîncrederea în pluralism erau reflexe adânc impregnate în societate. Mulți au votat cu Iliescu pentru că se temeau de instabilitate, de necunoscut. Iliescu oferea promisiunea unei tranziții „line”, care păstra aparența schimbării, fără a deranja prea tare structurile de putere moștenite. Generațiile tinere trebuie să știe aceste lucruri pentru a învăța. Democrația nu este niciodată un dat, ci o construcție fragilă, care cere vigilență, curaj civic, cultură politică. Fără memorie, riscăm să repetăm aceleași greșeli în forme diferite. În fața tentației autoritarismului modern, a manipulării prin social media, a polarizării toxice, e vital să ne amintim că libertatea nu se dă, se cucerește și se păstrează cu efort constant. Duminica Orbului a fost, poate, inevitabilă în acel moment. Dar a lăsat o rană adâncă: am pierdut un deceniu în cursa noastră spre normalitate. Când Europa Centrală își reforma instituțiile, România se zbătea în mineriade, în compromisuri toxice, în blocaje economice și politice. FSN-ul, ajuns partid-stat, a consolidat o rețea de putere care, sub diverse nume și forme, domină și astăzi multe paliere ale administrației. Duminica Orbului este o oglindă care ne obligă să ne întrebăm, constant: ce alegem când suntem puși în fața unei cotituri? Ne uităm la trecut sau ne lăsăm în voia inerției? Luptăm pentru democrație sau o delegăm altora? A înțelege 20 mai 1990 înseamnă, poate, să ne asigurăm că nicio altă „duminică” din viitor nu va mai fi atât de oarbă.
• 
  TRĂDARE LA VÂRF: Ministrul Ciprian Șerban, surprins într-o escapadă cu Roxana Ilie, „abonata” la banii PSD. O idilă în umbra banilor publici?
  Într-o perioadă în care românii de rând sunt îndemnați la cumpătare, elitele politice par să trăiască într-o realitate paralelă, guvernată de lux, influență și combinații de culise. Ultimul protagonist al unui episod care miroase a sfidare și trădare a interesului public este nimeni altul decât ministrul Ciprian Șerban. Acesta a fost surprins recent într-o vacanță …
• 
  După 7 luni de la explozia blocului din Rahova, ratatul Ciucu s-a decis: blocul va fi demolat
  După exact șapte luni și două zile de la devastatoarea explozie din blocul din Rahova, timp în care viața a cel puțin 400 de oameni a fost dată peste cap, se pare că ratatul Ciprian Ciucu a găsit o soluție.Au trecut exact șapte luni și două zile de la devastatoarea explozie din blocul de locuințe …