Die Presse: Politica europeană a Austriei este „modestă”. Un partid „European” ia ostatici 26 de milioane de europeni

Cotidianul austriac „Die Presse”, considerat cel mai mare din ţară şi având în general o orientare liberal-conservatoare, publică două articole de opinie critice la adresa deciziei conservatorilor din guvernul federal de la Viena de a bloca aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi pune sub semnul întrebării viziunea europeană a unui partid, OeVP, care face parte dintr-o familie politică ce are în titulatură însăşi cuvântul „european” – PPE, Partidul Popular European.

„Partidul European” ia ostatici 26 de milioane de europeni, îşi intitulează Oliver Grimm articolul său de opinie în care scrie că veto-ul ÖVP împotriva aderării Bulgariei şi României la Schengen nu va reduce afluxul de imigranţi ilegali. În schimb, Austria îşi complică relaţiile cu mai mulţi parteneri.

„Încercarea de a rezolva o problemă prin crearea uneia noi – refuzul Austriei de a accepta aderarea Bulgariei şi României la Schengen – ilustrează lipsa de viziune în materie de politică europeană a conducerii celui mai mare dintre cele două partide de coaliţie. Ministrul de interne şi cancelarul său (sau este invers?) au, fără îndoială, dreptate, deoarece numărul tot mai mare de migranţi ilegali care se îndreaptă dinspre graniţa turcească spre Austria, în timp ce traversează Balcanii, reprezintă o problemă serioasă. Dar cum ar putea ca soluţia să fie respingerea aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen? Aceste persoane trec deja prin cel puţin un stat membru Schengen, şi anume Ungaria. Nu ar fi necesar, dacă ar fi să urmărm argumentarea ministrului de interne, că refuză extinderea unui spaţiulu Schengen disfuncţional, să fie dată afară Ungaria? Asta ar fi grotesc, desigur. Şi este, de asemenea, grotesc dacă Republica – mai exact: ÖVP din guvernul de coaliţie – pedepseşte acum şapte milioane de bulgari şi 19 milioane de români pentru faptul că întreaga Uniune este incapabilă să abordeze cauza principală a crizei migraţiei din Europa: refugiaţii şi migranţii nu ajung în acele state membre ale UE în care speră să rămână. Iar aceste state de frontieră – în primul rând Italia şi Grecia – au un interes uşor de înţeles în a-i vedea părăsind rapid teritoriul naţional pentru a se deplasa în Austria, Germania, Franţa, Suedia, Olanda”, scrie jurnalistul.

„O problemă majoră, şi anume creşterea imigraţiei ilegale în Austria, rămâne nerezolvată prin veto-ul în legătură cu Schengen. În schimb, apare una nouă. Austria şi-aşa nu are prea mulţi aliaţi în cadrul Uniunii, după cum arată de ani de zile analizele comportamentului de vot al statelor membre în Consiliu. Acum, guvernul riscă să intre în conflict şi cu acele state membre din imediata vecinătate sud-estică a Europei cu care ar trebui să promoveze politici comune la Bruxelles”, arată Oliver Grimm.

„ÖVP a insistat cu mândrie că este „partidul european” din ţară. În prezent, însă, este mai degrabă un partid provincial din Europa – al cărui orizont nu se extinde dincolo de alegerile locale din Austria Inferioară”, conchide jurnalistul, care este corespondentul la Bruxelles al „Die Presse”, cel mai mare cotidian din Austria.

Într-un alt editorial, Wolfgang Böhm, un alt reputat jurnalist al publicaţiei, specializat în chestiuni europene, atrage atenţia că politica europeană a Austriei este mai degrabă ”modestă” şi spune că prin blocarea spaţiului Schengen, guvernul arată ”cât de unidimensional acţionează la nivelul UE – fără o abordare constructivă, fără idei şi fără comunicare”, părând să nu fi învăţat din lecţiile trecutului.

În urmă cu 20 de ani, la summitul UE de la Copenhaga din 12 -13 decembrie 2002, Austria a blocat timp de mai multe ore decizia de extindere a blocului european cu zece noi state membre. Cancelarul federal de atunci, Wolfgang Schüssel, nu a reuşit să caute în prealabil suficienţi aliaţi, să îşi consolideze argumentele prin vizite în capitalele UE. Şi nici în ziua summitului, guvernul nu a reuşit să comunice către presă problema pe care o avea de fapt: traficul de tranzit. „Poate că ar fi fost mai uşor de înţeles pentru unii dintre jurnalişti, care nu aveau informaţii despre poluarea previzibilă a mediului în Alpi, de ce Austria refuza să se conformeze. Aşa că a rămas o acţiune încăpăţânată, rebelă, combinaţia a două probleme care nu aveau nicio legătură. Rezultatul: regimul de tranzit al Austriei a expirat un an mai târziu, dar cele zece ţări au devenit totuşi membre ale Uniunii Europene în 2004. Iar guvernul de la Viena a fost din nou izolat, la câţiva ani după sancţiunile dezastruoase”, reaminteşte jurnalistul referindu-se la faptul că Viena a fost sancţionată în 1999 în Uniunea Europeană pentru că a cooptat în guvern partidul unui extremist, Joerg Haider.

„Ce déjà vu! Şi de această dată, în decembrie 2022, Austria a avut o preocupare relevantă, fiind o ţară mai afectată decât ceilalţi parteneri UE de afluxul de migranţi neînregistraţi. Dar înainte de Consiliul miniştrilor de interne de la Bruxelles, care în cele din urmă a scăpat de sub control, unde au fost eforturile de a atrage atenţia în celelalte capitale ale UE şi activităţile de lobby ale cancelarului federal? Karl Nehammer a stat de vorbă cu şeful guvernului ungar, Viktor Orbán, şi cu preşedintele sârb, Aleksandar Vučić. Doar doi dintre cei care sunt principalii responsabili pentru această mizerie”, notează jurnalistul Wolfgang Böhm în editorialul său.