Standard&Poor’s a revizuit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României și avertizează că există riscul retrogradării la „junk”

Agenția de rating Standard&Poor’s a revizuit, vineri seară, de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României, ceea ce aduce rating-ul țării pe ultima treaptă recomandată investițiilor și la un pas de „junk” (gunoi), adică o țară nerecomandată investițiilor. În decembrie și agenția de rating Fitch a luat o decizie similară.

Agenția a mai semnalat că ar putea reduce ratingul de credit al României la junk, în condițiile în care guvernul nu ia măsuri pentru a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.

• O decizie de scădere a perspectivei poate duce la creșterea dobânzilor la care guvernul României se împrumută pe piețele financiare pentru a-și finanța deficitul, dar poate afecta și interesul pentru investiții.
• Ministrul Finanțelor Tanczos Barna a declarat că schimbarea perspectivei de rating la negativ este un semnal că avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului.

S&P Global Ratings a coborât perspectiva ratingului de credit citând riscurile la adresa finanțelor publice și provocările în realizarea consolidării fiscale.

Schimbarea perspectivei reflectă riscurile la adresa finanțelor publice ale României, au declarat analiștii S&P. „Realizarea planului guvernamental de consolidare fiscală ar putea fi o provocare, nu în ultimul rând din cauza fragmentării politice sporite evidențiate de rezultatele alegerilor de anul trecut, precum și de perspectivele de creștere economică mai lentă.”

S&P amintește că România și-a majorat în mod repetat deficitul bugetar la niveluri văzute ultima dată în timpul pandemiei de coronavirus, deficitul depășind probabil 8,5% din producția economică în 2024.

S&P se așteaptă ca deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028.

O hotărâre judecătorească care a ordonat repetarea alegerilor prezidențiale a zguduit și mai mult piețele și a dus la creșterea costurilor de împrumut. Agenția atrage atenția că obligațiunile pe 10 ani ale țării au cea mai slabă performanță din UE, iar investitorii cer o primă de risc ridicată față de titlurile germane comparabile.

Pe scurt:

• Rating-ul și perspectiva:
  • S&P a confirmat ratingul „BBB-/A-3” pentru România și a revizuit perspectiva economică de la „stabilă” la „negativă”.
  • Revizuirea a fost determinată de riscurile financiare externe și interne mai mari, inclusiv un deficit fiscal ridicat și riscuri la nivelul datoriilor externe.
• Deficit fiscal și datoria publică:
  • Deficitul fiscal a ajuns aproape la 8,7% din PIB în 2024, mult peste estimările anterioare.
  • Se estimează că datoria publică netă va depăși 60% din PIB până în 2027, iar cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta aproximativ 8% din venituri pe termen mediu.
• Creșterile de cheltuieli:
  • Deși veniturile au crescut cu peste 10% de la an la an, creșterea cheltuielilor principale s-a ridicat probabil la un nivel substanțial de 19% de la an la an.
  • Depășirea cheltuielilor s-a datorat în mare parte unei creșteri salariale de 20% în sectorul public, care a costat aproximativ 18 miliarde de lei (aproximativ 1% din PIB); creșterea transferurilor sociale, inclusiv creșterea pensiilor, care a costat în total 14 miliarde de lei, sau 0,8% din PIB; creșterea cheltuielilor militare la aproape 2,5% din PIB în acest an; și investiții publice suplimentare de aproximativ 24 de miliarde de lei, 1,4% din PIB

• Riscuri economice:
  • Politicile fiscale slabe și cheltuielile înainte de alegeri au dus la o extindere semnificativă a deficitului și la creșterea datoriilor externe.
  • Deficitul de cont curent va rămâne ridicat, cu aproximativ 7% din PIB între 2025-2028, iar importurile vor depăși creșterea producției interne.
• Fonduri europene întârziate:
  • Consolidarea întârziată ar putea duce la o nouă amânare a fondurilor UE disponibile pentru România în cazul în care eforturile de consolidare nu vor atinge corecția fiscală minimă impusă de normele fiscale ale UE.
  • Refomele privind sistemul de pensii, întreprinderile de stat și măsurile anticorupție vor fi mai greu de implementat
• Provocări politice și economice:
  • Guvernul se confruntă cu un mediu politic fragmentat și cu o majoritate parlamentară fragilă.
  • Implementarea reformelor necesare pentru a accesa fonduri UE și pentru consolidarea fiscală va fi dificilă, mai ales în contextul unei economii slabe și al unei creșteri economice reduse.
  • România este sub procedura de deficit excesiv din 2020 și trebuie să reducă deficitul fiscal conform reglementărilor UE.
• Perspective pentru viitor:
  • Dacă guvernul va reuși să reducă semnificativ deficitul și datoriile externe, perspectiva ar putea reveni la „stabilă”.
  • În lipsa unor măsuri fiscale suplimentare, deficitul va rămâne peste 7,5% din PIB până în 2025 și va scădea ușor sub 6% din PIB doar până în 2028.
• Inflația și economia:
  • Inflația în 2024 a fost de 5,5%, cea mai mare din Europa Centrală și de Est, și se estimează că va rămâne peste ținta Băncii Naționale a României (NBR) în următorii doi ani.
  • Creșterea economică a fost mai mică decât așteptările, cu o expansiune a PIB-ului de doar 1% în 2024, iar prognoza pentru 2025 este de doar 2,1%.