După o activitate de aproape un an coaliţia guvernamentală tripartită din România trece prin prima sa criză mai serioasă. Publicația Magyar Nemzet, citata de RADOR, spune că demisia forţată a lui Vasile Dîncu din fruntea Ministerului Apărării este însoţită de mesaje transmise din ambele părţi.
Succesorul politicianului care şi-a părăsit postul în urmă cu câteva zile nu a fost încă stabilit de PSD, care ar schimba acest minister mai degrabă cu un altul – potrivit unor declaraţii – deoarece acesta se află prea mult sub influenţa preşedintelui Klaus Iohannis.
Partenerul de coaliţie PNL încă nu doreşte o reîmpărţire a portofoliilor, deoarece acest lucru ar putea adânci mai mult criza existentă.
Din cauza războiului din Ucraina, Ministerul Apărării este portofoliul cel mai important, în afara MAE. Dîncu, care afirmase într-un interviu că singura şansă a încheierii războiului ar putea fi doar iniţierea de negocieri de pace de către ţările lumii, NATO şi SUA cu Rusia, şi-a putut menţine funcţia în pofida atacurilor împotriva sa şi după discuţia avută cu premierul Nicolae Ciucă. La câteva zile după aceea, politicianul PSD şi-a înaintat demisia. Dîncu a precizat că nu poate colabora cu preşedintele Klaus Iohannis, care deţine în acelasi timp şi funcţia de comandant suprem al armatei.
În opinia fostului europarlamentar Norica Nicolai, demisia ministrului apărării a fost cerută personal de către Iohannis. Nicolai a afirmat că Dîncu a formulat o opinie care fusese vehiculată de o vreme de mai mulţi politicieni europeni – în primul rând germani. Cine citeşte presa germană este lămurit asupra faptului că mulţi îşi pun întrebarea dacă merită să sufere din cauza acestui conflict. După cum a formulat Nicolai, „această opinie a unui ministru i-a deranjat în acelaşi timp şi pe americani, care au cerut capul lui Dîncu, iar Iohannis s-a supus.” Norica Nicolai consideră că lui Iohannis oricum nu-i plăcea Dîncu, un om foarte citit şi cult.
Preşedintele francez Macron afirmase că o pace cu actualul inamic se va naşte doar stând la aceeaşi masă. Dîncu susţinuse mai puţin de atât. În opinia analistului politic Andrei Ţăranu, momentul cel mai surprinzător al demisiei a fost faptul că ministrul demisionar este primul politician din coaliţie care l-a atacat pe faţă pe preşedintele Iohannis.
Între timp, marţi, în cadrul CSAT s-a afirmat că există toate condiţiile ca din 2023 România să majoreze cheltuielile sale de apărare la 2,5% din PIB, respectiv să-şi dezvolte capacitatea de luptă a forţei sale militare.
