Surse: Guvernul discută comasarea localităților mici, dar ritmul e mult prea lent pentru nevoile țării
Pe surse, executivul lucrează la un plan amplu de reorganizare administrativă care ar urma să includă comasarea localităților cu un număr foarte mic de locuitori. Discuțiile sunt avansate, dar încă nu a fost stabilit pragul minim de populație, acesta variind între câteva sute și o mie de locuitori, în funcție de scenariile analizate. Surse apropiate procesului spun că măsura este considerată necesară pentru reducerea birocrației și eficientizarea administrațiilor locale.
Potrivit discuțiilor aflate pe masa Guvernului, localitățile care nu sunt capabile de autofinanțare urmează să fie comasate în structuri administrative mai mari, astfel încât noile entități să se poată autosusține din taxele și impozitele deja existente. Ideea de bază este ca viitoarele comune rezultate să nu mai depindă masiv de subvențiile de la bugetul central, ci să funcționeze pe principii de eficiență, echilibru bugetar și responsabilitate financiară.
Unul dintre motivele pentru care reforma avansează greu este opoziția PSD, care controlează multe dintre primăriile comunelor falimentare. Aceste administrații, deși incapabile de autofinanțare, reprezintă pentru partid un mecanism de menținere a activului local și a rețelelor de influență. Comasarea lor ar reduce drastic numărul funcțiilor politice și, implicit, capacitatea de mobilizare electorală.
Deși intenția este una pragmatică și răspunde unor nevoi reale ale țării, procesul înaintează cu mare dificultate. Instituțiile implicate ezită să finalizeze criteriile clare, iar timpul trece fără decizii ferme. România are nevoie de simplificare administrativă acum, nu peste alți câțiva ani de analiză și reanaliză, în condițiile în care numeroase comune mici nu pot susține nici măcar cheltuielile de funcționare de zi cu zi.
Specialiștii atrag atenția că o reală reformă administrativă nu trebuie făcută pe jumătate. Recomandările lor arată că România ar trebui să funcționeze cu „sub 500 de primării”, pentru ca administrația locală să devină eficientă, profesionistă și sustenabilă. Orice compromis, spun aceștia, ar perpetua aceeași structură birocratică supradimensionată și nefuncțională.
Planul prevede ca localitățile foarte mici să fie inte-grate în comune mai mari, capabile să ofere servicii publice mai bune, infrastructură adecvată și o capacitate administrativă reală. În practică, însă, lipsa unui calendar și a unui termen-limită face ca întregul proiect să rămână, deocamdată, în stadiul de intenție. Specialiștii avertizează că reorganizarea administrativă nu mai poate fi amânată, iar guvernul are direcția corectă — doar că ritmul actual este mult prea lent pentru provocările reale cu care se confruntă România.
