Găurile negre de la CJ Botoșani: Cum se evaporă milioanele de lei sub administrația lui Valeriu Iftime

Există o discrepanță majoră între discursul politic și realitatea din documentele contabile la Consiliul Județean Botoșani. Deși Valeriu Iftime, omul de afaceri ajuns în fruntea instituției pe listele PNL, promitea modernizare, performanță și transparență, raportul financiar aferent anului 2025 scoate la lumină un management defectuos al banului public și o serie de nereguli extrem de grave.

Bilanțul administrației județene indică datorii de peste 3,2 milioane de lei care nu au fost raportate oficial, dar și contracte medicale în valoare de peste 1,6 milioane de lei atribuite cu încălcarea flagrantă a legislației privind achizițiile publice. Mai mult, un teren din patrimoniul public a fost lăsat la dispoziția unor operatori economici fără drept, generând o pagubă de aproximativ 200.000 de lei. Haosul financiar este generalizat în aproape toate instituțiile subordonate, creanțele vechi sunt ignorate, iar sistemul de control intern este complet paralizat, dovadă stând cele 14 recomandări mai vechi ale auditorilor care au rămas neimplementate.

La aproape doi ani de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime are de explicat nu doar ce proiecte intenționează să realizeze, ci și cum funcționează, în realitate, administrația pe care o conduce. Raportul financiar pentru anul 2025 a primit o opinie cu rezerve din partea Curții de Conturi, după identificarea unor abateri semnificative în gestionarea finanțelor și patrimoniului județului. Problemele nu se limitează la un singur compartiment sau la o singură instituție, ci se regăsesc în activitatea Consiliului Județean, a Spitalului Județean de Urgență „Mavromati”, a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, a Direcției Județene de Drumuri și Poduri și a altor structuri finanțate din bugetul județean.

Peste 3,2 milioane de lei în datorii care nu apăreau în situațiile financiare. Așa se administrează bugetul județului?

Una dintre cele mai importante nereguli privește modul în care Consiliul Județean Botoșani și-a înregistrat obligațiile financiare. La sfârșitul anului 2025, administrația județeană nu evidențiase în contabilitate și nu raportase datorii în valoare totală de 3.272.616 lei, reprezentând contribuția pentru economia circulară aferentă trimestrelor III și IV, declarată la Administrația Fondului pentru Mediu.

Practic, obligațiile financiare existau, însă nu fuseseră reflectate corespunzător în documentele care ar fi trebuit să prezinte situația reală a județului. Au fost identificate și erori privind ordinea cronologică a înregistrărilor contabile, precum și aplicarea necorespunzătoare a principiului contabilității de angajamente. Consecința a fost subevaluarea datoriilor cu peste 3,2 milioane de lei și denaturarea rezultatului patrimonial al exercițiului financiar.

Pentru Valeriu Iftime, care și-a construit imaginea publică în jurul experienței în mediul de afaceri și al promisiunii unei administrații eficiente, o asemenea constatare este greu de trecut cu vederea. Cum poate fi administrat riguros un buget județean dacă milioane de lei reprezentând obligații de plată nu sunt înregistrate corect? Cine verifica situațiile financiare înainte de aprobarea lor și ce măsuri au fost luate pentru a împiedica repetarea unor asemenea erori?

Teren public ocupat fără drept la Spitalul „Mavromati”. Consiliul Județean știa, dar nu a intervenit

O altă situație extrem de gravă privește un teren aflat în proprietatea publică a județului Botoșani și în administrarea Spitalului Județean de Urgență „Mavromati”. Contractul de închiriere pentru suprafața de 69,38 mp a încetat la 30 octombrie 2025. Cu toate acestea, fostul locatar a continuat să ocupe terenul fără un contract valabil și fără acordul proprietarului sau al administratorului.

Atât Consiliul Județean Botoșani, cât și conducerea spitalului cunoșteau situația, însă nu inițiaseră demersurile necesare pentru eliberarea terenului, recuperarea posesiei și încasarea obligațiilor financiare. Aceasta este una dintre cele mai serioase constatări privind modul în care a fost protejat patrimoniul județului.

Impactul financiar a fost stabilit la 191.412 lei, reprezentând cheltuieli cu apa și energia electrică, precum și penalități contractuale și venituri nerealizate pentru perioada ocupării fără drept. Din această valoare, 70.764 lei se referă la exercițiul financiar 2025, diferența vizând perioada ulterioară, până în martie 2026.

Este greu de acceptat ca o instituție publică să cunoască faptul că un operator economic folosește un bun al județului fără contract valabil și să nu întreprindă măsurile necesare pentru recuperarea acestuia. Cine a permis continuarea ocupării terenului? De ce nu au fost recuperate cheltuielile și penalitățile? Și, mai ales, de ce conducerea Consiliului Județean nu a impus respectarea regimului juridic al proprietății publice?

Într-o administrație eficientă, bunurile publice trebuie protejate cu aceeași rigoare cu care sunt urmărite obligațiile financiare ale cetățenilor. La Botoșani, această obligație nu a fost îndeplinită corespunzător în cazul terenului de la Spitalul „Mavromati”.

Contracte medicale de peste 1,6 milioane de lei, atribuite cu încălcarea regulilor achizițiilor publice

Poate cea mai importantă constatare privind utilizarea fondurilor publice apare la Spitalul Județean de Urgență „Mavromati”, una dintre instituțiile aflate în subordinea Consiliului Județean Botoșani.

În anul 2025, spitalul a atribuit direct 16 contracte de prestări servicii medicale, în valoare totală de 1.632.992 lei, pentru interpretarea rezultatelor investigațiilor radiologice, inclusiv radiografii, CT și RMN. Procedurile de atribuire au încălcat dispozițiile legale privind achizițiile publice.

Contractele nu au fost atribuite prin utilizarea catalogului electronic SEAP, nu a fost făcută dovada publicării anunțurilor cerute de lege, iar notificările obligatorii privind achizițiile directe nu au fost transmise corespunzător. Mai mult, spitalul nu avea o procedură internă care să stabilească reguli clare, transparente și verificabile pentru selectarea prestatorilor.

Auditorii au identificat încălcarea a trei principii fundamentale ale achizițiilor publice: transparența, nediscriminarea și tratamentul egal. În urma constatărilor, Spitalul Județean „Mavromati” a fost sancționat contravențional cu avertisment scris.

Vorbim despre servicii medicale finanțate din bani publici, unde selecția prestatorilor ar trebui să se bazeze pe reguli clare, concurență și justificarea obiectivă a alegerii furnizorilor. În schimb, la unul dintre cele mai importante spitale din județ au fost identificate atribuiri directe fără procedurile de transparență cerute de lege.

Iar Valeriu Iftime trebuie să explice ce mecanisme de supraveghere au funcționat la nivelul Consiliului Județean. Cine a verificat modul de atribuire a acestor contracte? Ce criterii au fost utilizate pentru alegerea prestatorilor? Cine sunt beneficiarii contractelor și de ce nu a fost asigurat cadrul procedural necesar unei atribuiri transparente?

Faptul că valoarea de 1,63 milioane de lei nu a fost stabilită ca prejudiciu nu diminuează gravitatea încălcării regulilor de atribuire. Banii publici trebuie cheltuiți prin proceduri legale și transparente, nu prin mecanisme administrative lipsite de criterii clare și verificabile.

Aproape 150.000 de lei în creanțe vechi, lăsate în pericol de prescriere

La Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Botoșani au fost identificate creanțe neîncasate în valoare totală de 602.353 lei. Dintre acestea, 146.941 lei reprezentau creanțe mai vechi de trei ani, pentru care nu fuseseră întreprinse demersurile corespunzătoare de recuperare, existând riscul prescrierii dreptului de a solicita plata.

Alte 17.446 lei proveneau din creanțe cu vechime între unu și trei ani, de asemenea neurmărite corespunzător. Abia în timpul verificărilor au fost inițiate acțiuni în instanță pentru recuperarea unor creanțe de 161.721 lei, împreună cu accesorii de 12.214 lei.

Tot la Direcția de Drumuri au fost identificate probleme privind contractele de acces în zona drumurilor județene. În cazul unor beneficiari care nu și-au achitat obligațiile la termen, instituția nu calculase penalitățile contractuale de 0,1% pe zi și nu inițiase demersurile necesare pentru rezilierea contractelor, deși existau situații de neplată pentru mai multe luni consecutive.

Din 34 de titulari care înregistrau obligații restante, 22 nu achitaseră nicio sumă în anul 2025.

Cum este posibil ca o instituție publică să permită acumularea unor datorii, să nu aplice penalitățile prevăzute în contracte și să ajungă în situația în care dreptul de recuperare poate fi afectat de prescripție? Cine răspunde pentru lipsa măsurilor la timp? Și ce a făcut conducerea administrației județene pentru ca aceste venituri să nu fie pierdute definitiv?

Nereguli contabile în 19 dintre cele 20 de instituții subordonate. Un sistem administrativ cu probleme extinse

Dimensiunea deficiențelor devine și mai evidentă atunci când analizăm situația patrimoniului instituțiilor subordonate Consiliului Județean Botoșani.

În 19 dintre cele 20 de instituții finanțate din bugetul județului, auditorii au identificat probleme privind clarificarea soldurilor contabile aferente amortizării activelor și rezervelor din reevaluare. Aceasta nu mai este o situație limitată la o singură instituție, ci o deficiență de amploare în evidența financiară a patrimoniului județean.

Au fost identificate rezerve din reevaluare menținute nejustificat în contabilitate, cheltuieli cu amortizarea calculate eronat și diferențe între valorile înregistrate și documentele justificative. La Memorialul Ipotești au fost constatate rezerve din reevaluare de 1.909.996 lei care necesitau clarificare, iar în alte instituții au fost identificate cheltuieli cu amortizarea înregistrate peste sau sub valorile corespunzătoare.

La finalizarea auditului, șase instituții nu își clarificaseră integral situația contabilă. Printre acestea se numărau Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”, Muzeul Județean Botoșani, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Orchestra Populară „Rapsozii Botoșanilor”.

În același timp, inventarierea investițiilor în curs de execuție la nivelul Consiliului Județean nu fusese realizată potrivit cerințelor legale, prin verificarea individuală și constatarea efectivă a stadiului fiecărei lucrări.

Este o situație care pune în discuție calitatea supravegherii financiare exercitate asupra instituțiilor din subordine. Dacă aproape toate structurile verificate prezintă deficiențe în evidența patrimoniului, problema trebuie analizată și la nivelul modului în care conducerea județului coordonează și controlează aceste instituții.

Bilete gratuite decontate nelegal și cheltuieli care nu aveau legătură cu activitatea instituțiilor

La Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani au fost decontate nelegal 23 de bilete de călătorie gratuită, solicitate de cinci operatori de transport. Persoanele înscrise pe bilete nu mai aveau, la data efectuării călătoriilor, calitatea de asistent personal al persoanelor cu handicap, deoarece contractele lor de muncă încetaseră.

Valoarea prejudiciului identificat a fost de 3.594 lei. Suma și accesoriile au fost recuperate în timpul auditului, dar problema rămâne relevantă pentru modul în care erau verificate documentele înainte de efectuarea plăților.

Separat, la Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanei au fost achitate din fonduri publice penalități pentru întârzierea plății serviciilor de telefonie mobilă și o taxă de reconectare, în valoare totală de 350 lei. Chiar dacă suma este redusă, asemenea cheltuieli arată că respectarea disciplinei financiare nu era asigurată corespunzător în toate structurile subordonate.

Control intern deficitar, proceduri lipsă și recomandări neimplementate de ani întregi

Problema cea mai importantă pentru evaluarea activității lui Valeriu Iftime nu este doar numărul neregulilor individuale, ci modul în care funcționează întregul sistem de control al administrației județene.

Auditul intern nu acoperea toate activitățile Consiliului Județean și ale instituțiilor subordonate în intervalul legal de patru ani. La mai multe structuri nu erau delimitate suficient atribuțiile de inițiere, verificare, avizare și aprobare a operațiunilor.

La Spitalul „Mavromati” lipseau proceduri interne privind stabilirea și plata unor drepturi salariale, precum și atribuirea contractelor de prestări servicii medicale. Unele proceduri existente erau vechi și nu fuseseră actualizate. La alte instituții, inclusiv DGASPC, Direcția de Drumuri și unități medico-sociale, dezvoltarea sistemului de control intern managerial era doar parțial realizată.

Și mai grav, existau 14 măsuri și recomandări formulate în urma auditurilor anterioare care continuau să fie neimplementate sau aplicate parțial. Unele dintre acestea proveneau din controale efectuate în 2016 și 2017.

Este adevărat că o parte dintre probleme preced mandatul actualului președinte. Dar Valeriu Iftime a preluat conducerea Consiliului Județean în octombrie 2024, iar exercițiul financiar 2025 s-a desfășurat integral în perioada mandatului său. După un an întreg la conducerea instituției, obligația de a supraveghea implementarea măsurilor de corectare și funcționarea mecanismelor de control îi revine administrației pe care o conduce.

Promisiunea unei administrații performante trebuie judecată prin rezultate, nu doar prin declarații. Iar un sistem în care recomandările se acumulează de la un control la altul, în timp ce deficiențele persistă, este departe de standardul de eficiență pe care cetățenii au dreptul să îl aștepte.

Valeriu Iftime, între discursul despre performanță și realitatea administrației județene

Valeriu Iftime a intrat în administrația publică având în spate experiența unui om de afaceri și promisiunea că poate aduce eficiență, transparență și o altă abordare a conducerii instituțiilor. În campania electorală din 2024 vorbea despre necesitatea transformării Consiliului Județean într-o instituție deschisă cetățenilor.

Dar transparența și performanța nu se măsoară numai în conferințe de presă, declarații sau proiecte anunțate. Se măsoară și prin corectitudinea situațiilor financiare, respectarea procedurilor de achiziții publice, protejarea bunurilor județului și recuperarea veniturilor cuvenite bugetului.

Iar în aceste domenii, raportul pentru anul 2025 scoate în evidență probleme serioase.

Cum explică Valeriu Iftime faptul că administrația județeană nu a raportat datorii de peste 3,2 milioane de lei? De ce un teren public de la Spitalul „Mavromati” a continuat să fie ocupat fără drept, deși situația era cunoscută? Cine a verificat contractele medicale de peste 1,6 milioane de lei atribuite cu încălcarea regulilor de transparență? De ce creanțe vechi au fost lăsate fără demersuri corespunzătoare de recuperare? Și de ce aproape toate instituțiile subordonate aveau probleme cu evidența unor elemente patrimoniale?

Acestea sunt întrebări fundamentale despre administrarea județului, nu simple controverse politice.

Botoșaniul are nevoie de o administrație care răspunde pentru bani, nu doar pentru promisiuni

Raportul financiar pentru anul 2025 nu stabilește că Valeriu Iftime ar fi încasat personal sume necuvenite sau că ar fi dispus direct efectuarea tuturor operațiunilor neconforme. Dar, în calitate de președinte al Consiliului Județean și conducător al administrației județene, acesta are responsabilitatea de a asigura funcționarea mecanismelor de control, supravegherea instituțiilor subordonate și aplicarea măsurilor necesare pentru remedierea deficiențelor.

Iar tabloul administrativ rezultat din verificări este unul profund îngrijorător: datorii de milioane de lei neraportate, patrimoniu public insuficient protejat, achiziții medicale derulate fără respectarea regulilor fundamentale de transparență, creanțe neurmărite la timp, evidențe contabile eronate și recomandări repetate, rămase fără implementare integrală.

Valeriu Iftime nu mai este un candidat care promite să schimbe administrația județului. Este președintele Consiliului Județean Botoșani și trebuie să răspundă pentru modul în care funcționează instituția pe care o conduce. Experiența în afaceri, apartenența la PNL sau criticile adresate administrațiilor anterioare nu pot înlocui obligația de a prezenta rezultate concrete.

Iar botoșănenii au dreptul să afle cine a răspuns pentru contractele atribuite neconform, ce măsuri au fost luate pentru recuperarea banilor, dacă terenul public ocupat fără drept a fost eliberat și câte dintre recomandările mai vechi au fost în cele din urmă implementate.

La doi ani de la preluarea conducerii județului, Valeriu Iftime trebuie să demonstreze că administrația sa poate face mai mult decât să constate problemele moștenite și să anunțe intenții de reformă. Pentru că, atunci când milioane de lei sunt raportate incorect, contractele publice încalcă regulile de transparență, iar bunurile județului nu sunt protejate corespunzător, răspunderea administrativă începe de la vârful instituției.

Botoșaniul nu are nevoie de un președinte care să explice la nesfârșit de ce lucrurile nu funcționează. Are nevoie de un președinte care să arate, prin fapte și documente, că a pus administrația în ordine. Iar raportul financiar pentru 2025 arată cât de mult mai avea de făcut conducerea lui Valeriu Iftime pentru a îndeplini această obligație.

sursa: anchetatorii.ro